Corpul îți vorbește. Știi să îl asculți?

Corpul îți vorbește, știai asta? E OK dacă răspunzi ”nu”, nici eu n-am știut exact cum stă treaba până acum vreo 3-4 ani. Dar abia în ultimul an am început să îmi îndrept conștient atenția către senzațiile din corp, spre ce simt când trăiesc anumite emoții, spre stările de rău, spre legătura dintre evenimentele în care sunt implicată (ca să nu zic lucrurile care mi se întâmplă), felul în care gândesc despre mine în raport cu ele și cum se simte toată treaba asta în corp.

Am povestit cu o altă ocazie că una din intențiile pe care mi le-am scris pentru anul ăsta țin de sănătate. De la ceva mai mult echilibru în ceea ce mănânc, la ore mai multe de somn (sau măcar somn la ore mai normale), la momente zilnice de mindfulness, meditație și până la mers constant la pilates.

La sfârșit de martie rece am participat la o conferință foarte faină pe teme de sănătate și wellbeing: Bodyology – Femeia. Evident că mi-am luat tone de notițe, dar încerc să sintetizez câteva din cele mai interesante informații mai jos.

Ce putem face pentru a fi mai sănătoși?

Ce am apreciat foarte tare la conținutul prezentat a fost că informațiile erau de bun simț, fără măsuri drastice propuse sau ”rețete”. Iată ce am reținut din prezentările celor 3 speakeri: Larisa Petrini – Health Coach, Dr. Dan Mitrea – Medic Neurolog și Mircea Nicoară – Expert în Mișcare și Respirație.

Problema omului modern nu e una de time management, ci de self-management, de cum ne gestionăm pe noi înșine. Avem 168 de ore într-o săptămână. Cum facem să navigăm cât mai ușor printre sutele de opțiuni disponibile și să alegem ce e mai bun pentru noi.
Sănătatea și nutriția nu sunt aritmetică. Trebuie să ne informăm și să alegem ce ni se potrivește.
Un studiu al OMS spune că 80% din sănătatea noastră depinde de ce mâncăm. Dar e de reținut că sănătatea e pluri-factorială – ea depinde și de mâncare, dar și de somn, relaxare, spiritualitate, de pasiunea cu care lucrăm. În perioadele foarte stresante degeaba mâncăm salată – nu va fi suficient ca să rămânem sănătoși.
Pe la vârsta de 40 de ani procesul de îmbătrânire devine de 3 ori mai accelerat.
Un alt studiu, de la Univ. Cornell, spune că avem peste 200 de gânduri legate de mâncare pe zi.
50% din căutările de pe internet sunt despre mâncare.
Rețetele generale nu sunt OK. Ceea ce pentru mine e benefic, pentru alții poate fi toxic (pe motiv de alergii, de exemplu).
Cea mai bună dietă e cea pe care nu o ținem! Există peste 40.000 de diete pe piață la nivel internațional. Dacă ele ar funcționa ar mai fi oare nevoie să tot apară altele? Ele creează frustrare, se bazează pe deprivare, dau rezultate temporare și, pe lângă pierderea în greutate, are loc slăbirea funcțională a organismului și se dezechilibrează organele (în funcție de dieta aleasă).
Foamea fizică vs. foamea emoțională. Voi știți să faceți diferența? Foamea fizică apare traptat, de la gât în jos, la câteva ore de la ultima masă și trece după ce mâncăm. Foamea emoțională apare de la gât în sus, oricând, persistă chiar și când suntem deja sătui și ne simțim vinovați și rușinați după ce mâncăm.
Cumpărăturile nu se fac pe stomacul gol. Dacă ați încercat asta vreodată știți că ați cumpărat mai multe lucruri decât aveați pe listă. Been there, done that!
Odată ajunși în supermarket să ne punem întrebări inteligente și să cumpărăm, de exemplu, doar alimente pe care și străbunica le-ar recunoaște.
Să ținem un jurnal alimentar dacă vrem să știm exact cât mâncăm. Se pare că persoanele cu greutate normală subestimează cu 20% cât au mâncat, iar cele obeze cu 40%.
O variantă de a mânca mai sănătos e să reducem cu 20% cantitatea de mâncare pe care aveam de gând să o mâncăm și să adăugăm 20% fructe.
Mi-a plăcut recomandarea Larisei legat de ce mâncăm și pentru mine pare cea mai normală regulă de care să ținem cont: 80/20. Mâncăm sănătos în 80% din situații și în celelalte 20% putem fi mai indulgenți. Putem să ne jucăm cu combinațiile: 2 mese sănătoase/zi și 1 cu desert sau 6 zile să mâncăm sănătos și duminica la liber. Opțiuni avem, voință să fie.
Să uităm de calorii. Metabolismul fiecărei persoane este aparte ceea ce înseamnă că vom consuma în mod diferit caloriile. Numărul de calorii depinde mult și de felul în care e gătit un anumit aliment. De exemplu:

Alimentele crude versus preparate termic în diferite feluri.

Mâna e cel mai la îndemână instrument de măsură pentru porții:

Porția de carne, legume, fructe și semințe pentru femei.

Porția de carne, legume, fructe și semințe pentru bărbați.

Să alegem inteligent ceea ce cumpărăm. Industria care se ocupă detopirea grăsimii ajunge la o valoare de 586,3 miliarde $. ONU estimează că putem rezolva foametea la nivel mondial cu 195 miliarde $. Food for thought…

Pentru cât de mult dormim în viața asta (36% din ea adică) știm prea puține despre imortanța somnului.
Ritmul circadian, orele la care se recomandă să facem diferitele tipuri de activități, când se secretă melatonina (induce somnul):

Persoanele care au un somn bun mănâncă mai puține calorii, se concentrează mai bine și au o productivitate ridicată, au un tonus fizic mai bun și un sistem imunitar mai puternic. La polul opus, persoanele care nu au un somn bun prezintă risc de îngrășare, au un risc mai mare de AVC și boli de inimă, sunt mai predispuse la depresie și viața emoțională și intercațiunea lor socială pot fi afectate.
Cortizolul inhibă sistemul imunitar și se secretă când suntem treji. Dacă nu dormim suficient se secretă prea mult cortizol și asta duce la îmbolnăviri.
Tips & tricks pentru un somn bun:
- Ora de culcare și trezire e de preferat să fie constantă.
- Să nu consumăm excitante ale sistemului nervos central în a 2-a parte a zilei (cafeină, teină, energizante).
- Să nu mâncăm mult și târziu seara și să nu consumăm alcool înainte de culcare.
- Să limităm somnul de prânz la maxim 30 minute. (Iubire, citești asta, da? 🙂 )
- Să facem exerciții fizice și miscare în prima parte a zilei.
- Spațiul de dormit să fie organizat confortabil.

Mi-a atras atenția ideea de Air yoga și Air hoops – ambele sunt metode terapeutice jucăușe pentru omul modern urban. Cred că ar fi interesant de încercat. La fel a fost și cu pilates pentru mine și încă mai merg și azi.
Pauzele de respirație îi pot da corpului ocazia să iasă din starea aproape permanentă de fight or flight și stres astfel încât sistemul digestiv și cel imunitar să poată reintra în normal. Respirația profundă și conștientă e ceva ce eu fac deja de când am început să practic meditația și pot spune că e un ”instrument” foarte ușor de pus în practică oricând și oriunde.
Alte lucruri pe care le putem face pentru sănătatea corpului e să ne îndreptăm spatele (L-ai îndreptat? 🙂 ), să respirăm conștient în timp ce mergem și să ne alegem câte o provocare fizică zilnică de care să ne ținem timp de 3 luni – poate fi urcatul scărilor sau mers o stație pe jos, nu vă gândiți la ceva complicat de făcut.