Seria ”Ce spun mamele despre grădinițele de prin lume” e felul nostru de a ne lua la revedere de la grădiniță acum că Alex merge la școală. Ideea proiectului a apărut în primăvara lui 2017, plecând de la Școala în lume a Ioanei. În articole veți găsi părerile unor mame românce plecate în străinătate. Ele mi-au răspuns la câteva întrebări și au împărtășit experiențele lor, fără ca acestea să fie general valabile pentru toate grădinițele dintr-o anumită țară.
Plimbarea noastră prin Europa continuă. Azi ne oprim puțin în Germania. Aici ne așteaptă Andreea și Maria cu povești despre cum decurg lucrurile la grădinițele unde merg copiii lor, în Berlin și în Maxhütte-Haidhof, lângă Regensburg.
Ce așteptări aveai când ai căutat grădinița potrivită pentru copilul tău?
Andreea: În primul rând să primesc un loc. E foarte dificil în Germania să primești un loc pentru că sunt foarte mulți copii și puțini educatori, deși e plin de grădinițe peste tot. Am fost în vizită la câteva și ne-au făcut turul și ne-a plăcut ce-am văzut și auzit. Ne-au arătat meniul, jucăriile, camerele (de artă, de joacă, de somn, de prânzit), am văzut copiii interacționând cu educatoarele și totul ni s-a părut OK, corect, frumos.
Maria: Să fie iubit, să nu fie discriminat pentru că e străin și să fie bine îngrijit.
Ai ales o grădiniță privată sau de stat? De ce?
A: Am ales o grădiniță de stat, pentru că cele private sar de 1000 și ceva de euro pe luna, iar cele de stat sunt foarte bune. Cele private nu sunt atât de “dese” ca cele de stat, deci e un fel de fiță să îți duci copilul la grădiniță privată în Berlin.
M: În orășelul nostru (11.000 locuitori) nu există grădiniță privată. Avem 6 grădinițe: o grădiniță care aparține de biserica evanghelică și 5 care aparțin de biserica catolică. La toate contribuie și statul din punct de vedere financiar, într-o anumită măsură. Fiica mea cea mare merge la grădinița catolică și cea mică la o creșă catolică, pentru că aici am primit loc, deși grădinița evanghelică era mai aproape de domiciliul nostru. În Regensburg există și grădinițe private, chiar și grădinițe ale companiilor mari unde merg doar copiii angajaților, de exemplu BMW.
La ce vârstă merg copiii la grădiniță? Există o vârstă minimă de la care sunt acceptați?
A: De la 0 ani. Sunt grădinițe de la 0 la 6 ani, sunt altele de la 1 an, altele de la 2-3, depinde.
M: Copiii merg de la 3 ani la grădiniță. În cazul în care răman locuri libere sunt acceptați și copiii sub 3 ani cu condiția să nu mai aibă nevoie de scutec. Aici copiii nu sunt împărțiți în grupe: mică, mijlocie și mare, ca în România, ci în 2 sau 3 grupe (depinde de capacitate grădiniței) cu copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. În ultimul an de grădiniță copiii sunt consultați de către un psiholog pentru a stabili dacă sunt pregătiți pentru școală sau mai răman încă un an la grădiniță.
Câți copii sunt, de regulă, în grupă?
A: În jur de 17 copii și 3 educatoare – două principale și o practicantă.
M: 21 la gradiniță și 15 la creșă. O educatoare și 2 sau 3 îngrijitoare la fiecare grupă.
Cât timp petrec copiii afară?
A: Pff… dacă n-ar trebui să doarmă și să mănânce, cred că toată ziua i-ar ține afară. Zilele cu vreme frumoasă sunt puține în Berlin, așa că orice rază de soare e savurată din plin. Iar când e foarte cald, curtea se transformă în plajă. Au un furtun cu vârf ca un dus, au nisip și jucării de nisip, au corturi, prosoape și alte trăznăi, astfel încât chiar e ca la mare. Ah, și evident, crema de soare nu lipsește. Cum își găsesc părinții copiii când vin să-i ia de la grădiniță… asta e altă discuție. 🙂
M: Copiii ies zilnic afară în funcție de condițiile meteo. Programul aici e de la 7:00 la 15:00. Între orele 8:00 / 8:30 (depinde de grădiniță) și 12:30 copiii nu pot fi scoși din grădiniță pentru a nu perturba programul, așa că 2 ore minim sunt afară, depinde de cât stă fiecare copil la grădiniță.
Ce mănâncă cei mici? Primesc și dulciuri? După părerea ta au un meniu sănătos? Ești mulțumită?
A: Au un meniu sănătos și variat. Le dau și prăjituri din când în când. Da, sunt mulțumită.
M: Dimineața mănancă ce își duc de acasă, iar la prânz primesc mâncare caldă livrată de o măcelărie care oferă și servicii de catering. O dată pe săptămână primesc fructe și legume proaspete de la un magazin bio și o dată pe lună iau micul dejun împreună. Există o listă cu cele necesare pentru acest mic dejun și fiecare părinte aduce câte ceva. Dulciuri primesc ca și recompensă dacă ajută la strânsul mesei sau golirea mașinii de spălat vase, etc. și de zilele de naștere ale colegilor când, de obicei, se aduc muffins. Eu nu sunt mulțumită deloc de felul în care sunt hrăniți copiii în Germania. Primesc și suc la gradiniță. Fetele mele beau dintotdeauna doar apă plată îmbuteliată în sticlă de sticlă. Eu le-am gătit dintotdeauna cât mai variat posibil și mănancă de toate. Nu le-am dat niciodată mâncare de bebeluși din borcănașe. Primesc multă carne și cartofi și în altă zi doar niște clătite cu compot de mere și încă un fruct, ceea ce mi se pare cam dezechilibrat, dar doar eu am avut veșnic de obiectat cu mâncarea.
Care e abordarea celor de la grădiniță când vine vorba de copiii răciți (cu muci și tuse)? Sunt primiți? Trimiși acasă?
A: Mucii nu sunt o problemă, în schimb, dacă tusea persistă și părintele n-a dus încă copilul la doctor, e sfătuit să o facă (mi s-a întâmplat mie). Febra e semnalată părintelui dacă e febră mică, gen 37.5, dacă e mai mare, părintele e sunat să vină după copil și să-l ducă la medic sau să îl țină acasă până se face bine.
M: În principiu, ni s-a spus că dacă copiii sunt bolnavi să îi ținem acasă, dar aici copiii vin cu mucii până în gură la grădiniță și chiar și cu tuse. Nu se fac nici un fel de analize la începutul anului. Doar dacă au o boală contagioasă trebuie să aducă adeverință de la medic că sunt din nou sănătoși când revin la grădiniță.
Predarea se face după o programă oficială aprobată de minister?
A: Chiar nu știu să răspund la întrebarea asta. Dar grădiniță la care e fetița mea face parte dintr-un lanț de grădinițe și cred că toate funcționează după aceleași principii. Au foarte multe activități educative și fiecare copil are dosarul lui unde educatoarele adaugă și scriu toate aptitudinile pe care le dezvoltă, ce au învățat și care le e nivelul.
M: Da. Copiii trebuie să știe anumite lucruri până la anumite vârste din punct de vedere intelectual și ca îndemanare.
Există activități speciale? Ceva ce la noi poate nu se face.
A: Nici aici nu prea știu să răspund pentru că nu știu cum e (acum) la grădinițele din România. Am plecat când Ada avea doar 5 luni, deci nici un contact cu sistemul educativ.
M: Da. De exemplu, înainte de Crăciun, timp de o săptămână au pregătit fursecuri cu mămici voluntare, pe care apoi le-au vândut la târgul de Crăciun organizat în incinta grădiniței și cu banii obținuți au adus un actor pentru 2 ore. Cu biserica au multe activități. De exemplu, de Crăciun a fost pusă în scenă nașterea Domnului, de copiii preșcolari și totul a durat o oră. Înainte de Paști au mers la căminul de bătrani și au vopsit ouă împreună cu ei. Plimbare în pădure cu tăticii, grătar cu tăticii, etc.
Se fac serbări?
A: Nu se fac serbări, dar se fac o grămadă de petreceri cu părinții. Fie ateliere creative, fie party-uri tematice sau de final de sezon. Ada e la grădiniță doar din februarie 2017 și deja am fost la 3 asemenea petreceri.
M: Există o singură serbare la sfârșitul anului.
Cum se face comunicarea cu părinții?
A: Există o aplicație a grădiniței unde părintele are acces la profilul copilului, poate vedea (dar nu poate descărca) poze cu copilul din fiecare zi, educatoarele și-au pus numerele de telefon la dispoziție pentru a comunica cu părinții prin WhatsApp, directoarea e oricând disponibilă pe mail, iar când părinții duc sau iau copiii de la grădiniță, li se comunică evenimente viitoare sau ce a făcut copilul în ziua respectivă.
M: Fiecare copil are o cutie poștală și prin e-mail, WhatsApp, messenger, Facebook.
Există sistem de supraveghere video?
A: Nu cred, dar nici nu m-am uitat expres după asta.
M: Nu.
Ce apreciezi la grădinița la care merge copilul tău?
A: Libertatea pe care le-o dau copiilor, tot timpul petrecut cu ei afară, faptul că nu sunt foarte stricți, deși reușesc să îi facă pe cei mici să înțeleagă când e vreme de joacă, când e de mâncat, când e de dormit, când e de învățat, faptul că educatoarele condamnă orice ridicare a mâinii sau lovirea copiilor și faptul că în foarte puțin timp, Ada a învățat o grămadă de lucruri, ceea ce îmi demonstrează că se ocupă de ei.
M: Personalul e foarte cald și fiica mea se simte foarte iubită de către toți, în special de educatoare care e și directoarea grădiniței.
De schimbat ai schimba ceva la grădiniță? Simți că i-ar lipsi ceva?
A: Din păcate faptul că nu vorbesc germana atât de bine nu prea-mi permite să pun multe întrebări (bine, pe cele importante le pun), așa că eu doar mă bucur când îmi văd copilul fericit că merge la grădiniță, că i se aruncă în brațe educatoarei și pentru mine e suficient să știu că e bine. Deci nu, n-aș schimba.
M: Eu am o problemă cu mâncarea (sunt eu mai pretențioasă) și cu spălatul pe mâini. După ce vin din curte, din nisip, leagăne, tobogane etc. nu se spală mereu pe mâini înainte de mâncare. Mi se par cu mult mai relaxați ca noi, românii, la anumite detalii care eu zic că sunt importante. Nu există posibilitatea de a-i culca pe copii doar la creșă.
Mai ai și altceva de adăugat? Ceva ce ți se pare ție relevant?
M: La sfârșitul anului, fiecare părinte are o discuție cu educatoarea despre evoluția copilului pe baza unor teste și tot ce se observă pe parcursul anului. Grădinița poate fi frecventată și doar în anumite zile ale săptămânii și între anumite ore. De exemplu, poți să îți duci copilul doar luni și marți la grădiniță, luni de la 8:00 la 12:30 și marți de la 8:00 la 15:00. Trebuie doar minim cele 4-5 ore să fie copilul în grădiniță (cum am scris mai sus).
Sursa foto: Shutterstock
Citește și celelalte articole din seria ”Ce spun mamele despre grădinițele de prin lume” aici.
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
5 Comments
Cu o singură mențiune, ca și personal există educatoare și ”ajutor de educatoare” (Kinderpflegerin), nu îngrijitoare, în sensul în care e cunoscut la noi. E o educatoare principală, într-adevăr, dar toate participă activ la educarea copiilor. Practicante există, nu peste tot, și doar auxiliar. Diferențele sunt mari pentru că fiecare Land are programa lui.
Mulțumim mult pentru completare, Nicoleta! 🙂
Ui, Cristina, am si uitat de interviul asta.
Am si eu completari pentru ca atunci cand am raspuns la intrebari, Ada era doar de putin timp si nu prea stiam clar cum stau lucrurile.
La capitolul alimentatie, copiii mananca zilnic fructe si legume feliate, ca Ada vine acasa si-mi cere castravete sau ardei ( o-O). Devoreaza castravetii si rosiile cherry. Si cu prajiturile, n-am inteles eu bine. Le dau prajituri doar daca e ziua cuiva si doar la petrecerile despre care vorbeam. In rest, dulce nimic. M-au sfatuit sa nu exagerez nici acasa, iar sucurile, daca ii dau, sa le lungesc cu apa.
Am avut si eu discutia aceea de la final de an unde mi-au spuso gramada despre evolutia Adei, despre ce stie deja sa spuna in germana si despre cum se comporta cu copiii.
Sunt foarte multumita de educatoare, dar din pacate trebuie sa o mut la alta gradinita pentru ca ne mutam din cartier 🙁 Norocul e ca unde ne mutam avem o gradinita din acelasi lant si poate reusesc sa gasesc un loc.
Mulțumim pentru completări, Andreea! Mă bucur că lucrurile au mers bine și vă doresc adaptare ușoară la grădinița nouă! :*
EXCELENT!!!
https://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-12-0708-4/Corina-Ungureanu-Kiss__Cantece-pentru-copii.html