Brad, mandarine, cozonaci, turtă dulce și fripturi după rețete noi. Așa miroase pentru mine Crăciunul de când mă știu.

Îmi aduc aminte, vag, de cateva din Crăciunurile mele de fetiță blondă, creață, cu ochi verzi, de bradul împodobit cu globuri fragile din sticlă și urcat pe masă ca să nu îl dărâm. 🙂

Cel mai bine îmi amintesc Crăciunurile puțin mai târzii, când bucuria (și mandarinele :)) le împărțeam cu cei 2 frați în timp ce ne uitam la desenele de Crăciun de pe Cartoon Network. Cum spre seară, în așteptarea Moșului, făceam spectacol cu colinde cântate pe voci și cu poezii, pentru un public select format din mama, tata, bunica și bunicul, toți aliniați pe canapea. Cum mama, în fiecare an în timp ce noi cântam își aducea aminte că seara pe la 8 trebuia să facă o cafea 😉 și cum imediat după revenirea ei descopeream că venise și Moșul cu cadouri pentru toată lumea, lăsate sub un brad mare împodobit cu drag, în echipă.

În timp ce scriu rândurile astea îmi aduc aminte (și râd) de primul an în care, din banii puși deoparte, am cumpărat și eu cadouri: cremă de mâini mică și rotundă de la Nivea pentru mama și bunica, o batistă pentru tata și un piaptăn pentru bunicul meu.

Și mă gândesc acum la cele mai recente 3 Crăciunuri în care în centrul atenției nu mai suntem noi, cei trei frați (și soțul meu), ci “gălușca” mea scumpă pentru care îmi doresc să continuăm tradițiile de Crăciun, să începem unele noi, de care el să își aducă aminte și peste mulți ani și să le povestească copiilor lui cum Crăciunul mirosea a brad, mandarine, cozonaci, turtă dulce și fripturi cu sosuri noi.

E rândul vostru acum. Voi cum vă amintiți Crăciunul?

Sursa foto: aici
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.