– Mami, de ce aruncă oamenii gunoiul-gunoi în tomberoanele pentru reciclat?
Am răspuns la întrebarea asta de mai multe ori decât mi-aș fi dorit. Pentru că da, copilul face ce vede acasă, părinții îl învață despre importanța unor comportamente corecte, el își internalizează niște valori și apoi, inevitabil, întâlnește cu tot soiul de alte comportamente ce se bat cap în cap cu ce știe de acasă. Bottom line, i-am spus lui Alex că noi vom continua să reciclăm ce poate fi reciclat, în sensul că adunăm ambalajele separat acasă și apoi le aruncăm în tomberoanele speciale. Ce se întâmplă apoi cu ele nu mai ține de noi. Și știți ce multe plase pliiine ducem la aruncat?
Sursa: Shutterstock
Cred că un pas în plus pe care am putea să insistăm mai mult este să reducem numărul de ambalaje de plastic folosite ori de câte ori putem (de exemplu să nu mai luăm pungi din acelea mici la supermarket, să reducem numărul de paie cumpărate și folosite, de pahare de unică folosință, etc.).
Acum câteva săptămâni am aflat despre un proiect foarte fain: ”Iulie fără plastic”.
Ideea de Plastic Free July a luat naștere, în 2011, în Australia și, de la an la an, tot mai multă lume se alătură mișcării.
Oricine se poate înscrie în programul internațional foarte simplu și durata participării este flexibilă – puteți încerca pentru o zi sau chiar pentru mai mult de o lună. Vă stabiliți niște obiective în momentul în care vă înscrieți și veți primi pe mail sfaturi exact pentru ce v-ați propus să realizați.
Vestea faină este că se întâmplă acțiuni pentru conștientizarea consumului excesiv de ambalaje de plastic de unică folosință și la noi. În București, vor avea loc multe ateliere interesante pe teme ce țin de reciclare și nu numai. Marea majoritate a activităților se vor desfășura la Bibliotecile Ion Creangă și Emil Gârleanu – să le urmăriți paginile de Facebook pentru detalii în următoarele zile. Vor fi ateliere interactive pentru copii, de lectură, pictură, up-cycling, iar Gabi Urdă va vorbi despre conceptul de slow fashion.
O lună fără plastic de unică folosință. Cât poate fi de greu?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
You might also like
5 Comments
In tara noastra stam prost cu reciclarea, din pacate . Nu este stimulat , incurajat acest proces deloc. Noi ne straduim mult, copilul (6 ani) meu face din proprie initiativa curat in jurul blocului , unde vecinii arunca ambalaje terminate, sticle , doze, etc . si e foarte incantat de asta, o facem in joaca, dar nu stiu cat va dura. Mult succes !
Stai putin, si eu in ce arunc gunoiul la ghena? Ca la cumparaturi ma duc de mult doar cu sacose de panza sau rafie, dar gunoiul?
Imi place ideea, dar am nevoie de solutii. Hai ca intru pe link sa vad ce alternative imi ofera.
Si eu visez la a produce mai putin gunoi. Am articole salvate despre cum poti sa mergi la cumparaturi cu proprii saculeti textili ca sa nu mai iei pungi de plastic etc. Mai nasol e ca cei din supermarket nu sunt la fel de deschisi. M-am dus cu banane la cantarit fara punga de plastic si mi-a zis ca nu e voie fara… Am sa incerc sa tinem si noi aceasta provocare, multumim ca ne-ai zis!
Pentru un om civilizat şi responsabil nu este greu deloc să sorteze reciclabilele.
Numai că omul civilizat este comod. Nu bate drumul până la cele două-trei locuri din oraş unde sunt amplasate tomberoanele pentru reciclabile.
Dar, responsabil fiind, pune separat peturile, hârtia, sticla etc., dar le pune în acelaşi tomberon cu gunoiul menajer. Nu-l separă nimeni.
Ce trebuie făcut?
Administraţiile locale să fie presate să amplaseze mai multe tomberoane în diferite locuri din oraş.
Să distribuie saci de plastic pentru peturi, hârtie etc, dar să vină să şi le ia la intervale rezonabile.
Să oblige societăţile care au câştigat licitaţiile pentru colectarea gunoiului să găsească soluţii pentru colectare reciclabilelor….
Şi cât de multe alte soluţii ar mai fi.
Acum, problema principală: cine îşi face timp să se ocupe de chestiunea asta?