Stau de o jumatate ora in fata laptopului incercand sa imi fac ordine in multele idei si sa va povestesc despre ziua de ieri pe care am petrecut-o in mare parte la Social Media for Parents.

In mod surprinzator, cred ca Murphy dormea de dimineata si nu ne-a pus deloc bete in roate. Sara s-a trezit la ora perfecta ca sa avem timp sa manance si sa ajungem la ora propusa la eveniment. Asa cum am spus saptamana trecuta, mi-am luat si sotul si copila cu mine, in timp ce Alex s-a bucurat de un somn lung si o zi de joaca impreuna cu bona lui.

Daca la editia trecuta am luat o gramada de notite, anul asta am fost mai degraba ascultator pentru ca am tinut-o mult pe Sara in brate. Nici nu apuca sa adoarma bine ca se si trezea de la cate un ropot de aplauze. Dar chiar si asa, stiam ce ma asteapta si eram pregatita pentru asta. Singurul meu regret este ca nu am apucat sa vorbesc mai mult cu unii dintre participanti, iar cu altii deloc. Mi-as fi dorit sa apuc, de exemplu, sa ii spun Mirunei ca o citesc cu drag si ca sustin (si am semnat) petitia ei pentru o lege a alaptatului in public pe care va invit si pe voi sa o semnati (dureaza un minut).

Sesiunea de parenting a aliniat cei mai multi specialisti de pana acum daca nu ma insel. Am ascultat pe rand prezentarile pline de informatii interesante livrate de Dr. Mihaela Bilic (medic nutritionist), Oana Moraru (consultant educational), Dr. Sorin Cadar (medic primar ORL), Mirela Retegan (Antrenorul Parintilor) si Gaspar Gyorgy (psihoterapeut relational). Va povestesc mai jos pe scurt cateva din ideile care mi-au atras atentia.

Mihaela Bilic a vorbit despre nutritia copiilor si cat de important e sa le formam obiceiuri sanatoase cand vine vorba de mancat, inca din copilarie. Prezentarea ei a fost structurata in 5 puncte mari, aceleasi pe care le puteti gasi si in cartea ei recent lansata “ABC de nutritie”, o carte gandita pentru copii.

– De ce mananci – Raspuns: de foame. Nu trebuie sa mancam din cauza problemelor emotionale sau din plictiseala. Un copil sanatos, de pana la 5 ani, care are activitate fizica suficienta va cere de mancare de foame si se va opri singur cand se va satura.

– Cum mananci – Copiii trebuie incurajati sa isi descopere simturile, sa guste, sa vada, sa puna mana, sa se murdareasca, sa fie implicati in gatit. Ca parinti, trebuie sa ne asiguram ca cei mici au o alimentatie sanatoasa si diversificata, sa ii incurajam sa incerce mancaruri noi, sa le punem in fata cat mai multe optiuni sanatoase, fara sa ne panicam la primul semn de refuz. E normal sa strambe din nas la prima incerare. 

– Unde si cu cine mananci – Copiii trebuie incurajati sa acorde atentie mancarii. E bine sa stam cu ei la masa, sa povestim cu cei mici despre alimente, despre ce contin, sa le starnim curiozitatea.

– Cand mananci – E ok sa manance 3 mese si o gustare in fiecare zi, dupa modelul de nutritie din Franta, model bazat pe placere. La cat alearga copiii au nevoie de o gustare, dar atentie sa nu fie rontaiala (cu produse procesate, ambalate), sa aduca aport de energie si sa tina de foame (de exemplu o banala felie de paine cu unt si gem e mai nutrivita decat biscuitii).

– Ce si cat mananci – O alimentatie sanatoasa are 2 atribute: diversitate si echilibru. Trebuie sa fim echilibrati si sa intelegem ca tot ce le interzicem sa manance le va starni apoi curiozitatea. Portia copiilor nu e egala cu a adultilor si trebuie sa fie cat doua palme de copil puse una langa alta.

Oana Moraru a vorbit despre ferestre de oportunitate. M-am bucurat ca am avut ocazia sa o vad live pentru ca ii citesc articolele si o admir pentru felul in care incearca sa aduca schimbari semnificative unui sistem de educatie deficitar. In educatia copiilor, e esential sa pastram echilibrul intre ce isi doreste inima si ce are nevoie creierul. Copii din ziua de azi nu au intelectul suficient de stimulat/antrenat, accentul punandu-se deseori mai mult pe latura emotionala. Pana in jurul varstei de 6-7 ani exista niste fereste de oportunitate de care trebuie sa profitam (de exemplu fereastra de oportunitate pentru dezvoltarea inteligentei logico-matematice este intre 2 si 5 ani). Oana a ridicat printre altele si problema comoditatii generatiei actuale de copii care dau inapoi la primul semn de greutate, nu au rabdare, sunt invatati ca e ok sa renunte daca ceva nu le place. E foarte important sa nu facem in locul lor lucruri pe care le pot face singuri, sa ii ajutam sa aiba o imagine clara a succesului. O nota la test nu este o astfel de imagine, dar sa il stimulezi sa invete sa citeasca aratandu-i o carte si spunandu-i ca in x timp va putea sa o citeasca singur poate fi o imagine a succesului. Si mai e nevoie ca noi sa nu ii lasam pe copii sa renunte, sa ii facem sa inteleaga ca suntem acolo cu ei, ca mergem cu ei dar ca nu ii lasam, ca ii vom ridica daca vor cadea ca sa mearga mai departe.

Sorin Cadar a vorbit despre homeopatie ca metoda terapeutica (nu exista medicina homeopata) si principiile ei. Prezentarea lui a fost una echilibrata, explicand cum homeopatia si alopatia pot fi folosite concomitent fara ca medicamentul homeopatic si cel “clasic” sa isi anuleze reciproc efectele. Remediile homeopate contin doar ingrediente naturale cu ajutorul carora corpul e ajutat sa lupte pe cont propriu cu boala. 

Poti fi un bun homeopat daca esti mai intai un foarte bun medic, intelegi exact cum functioneaza tipurile de medicamente si stii cum sa le combini ca sa obtii cel mai bun tratament.

Oamenii din sala au ridicat din sprancene si au rasuflat cumva usurati in momentul in care domnul doctor ne-a spus ca e normal ca un copil sa raceasca de 8 ori intr-un sezon rece, acesta fiind modul prin care ei isi formeaza sistemul imunitar.

Stiati ca pielea e cel mai mare organ si ca ea reflecta exact ce se intampla in organismul nostru?

Mirela Retegan m-a facut sa imi fie dor de job-ul meu. Din punctul meu de vedere a avut una din cele mai bune prezentari ca tehnica, a reusit fara probleme sa mentina atentia oamenilor din sala ba chiar ne-a luat prin surprindere cand la finalul interventiei ne-a pus sa ne ridicam in picioare si sa dam putin in mintea copiilor. Iar lucrul asta a picat la fix avand in vedere ca Mirela a vorbit despre importanta jocului in relatia parinte copil si si-a presarat prezentarea cu idei de jocuri simple pe care sa le punem in aplicare fie ca suntem acasa, in trafic sau chiar la cumparaturi. Jocul poate preveni si dezamorsa multe situatii tensionate cu copiii, mai ales ca timpul putin pe care il petrecem cu ei inainte si dupa serviciu e deseori dominat de comenzi: “trezeste-te”, “spala-te pe dinti”, “mananca”, “imbraca-te”, “dezbraca-te”, “mananca”, “spala-te”, “spala-te pe dinti”, “culca-te”. Ca Antrenor al parintilor Mirela organizeaza ateliere speciale pentru parinti in care ii ajuta sa redescopere joaca.

Gaspar Gyorgy a vorbit despre atasament si sensul vietii, doua concepte pe care daca vrem sa le intelegem cu adevarat trebuie sa ne conectam la copilul nostru interior. Fac aici o paranteza sa va spun despre cartea scrisa de Gaspar, “Copilul invizibil”, pe care va recomand sa o cititi.

Atasamentul, legatura pe care un copil o are cu parintii lui ii va influenta in mod semnificativ dezvoltarea si maturizarea creierului sau, asa cum scriam aici. 

“Experientele repetate in relatia adult-copil ajung sa fie stocate in memoria noastra implicita si in timp devin asteptari, modele mentale sau scheme de atasament.” – Gaspar Gyorgy

Studiile de specialitate arata ca tipul de atasament pe care il avem influenteaza semnificativ mai multe domenii ale vietii si ne ajuta in reglarea emotionala. Legat de atasament, mi s-a parut important de retinut ca, spre deosebire de adulti, copiii nu au libertatea de a alege persoana fata de care se vor apropia.

Tipuri de atasament sigur (formata atunca cand in primul an de viata parintele e prezent, disponibil si atent la nevoie copilului), nesigur/evitant, anxios/ambivalent si dezorganizat.

Cand vine vorba de atasament ceea ce conteaza nu e temperamentul, nu e bagajul genetic pe care il primim de la parinti, ci conectarea care se formeaza in relatia parinte-copil, cel mai important factor in stilul nostru de parenting fiind sensul pe care il dam noi parintii experientelor din copilaria proprie.

Sesiunea de branding mi s-a parut faina pentru ca am avut ocazia sa arunc un ochi in spatele unor bloguri pe care le urmaresc de ceva vreme, sa vad cifre relevante, sa aud despre provocari cu care s-au confruntat alti bloggeri, sa inteleg cum se implica in offline si sa imi confirm cateva lucruri esentiale despre etica in online. Au vorbit Maria Coman (www.mothersandthecity.ro), Ioana Chicet-Macoveiciuc (www.printesaurbana.ro), Tily Niculae (www.tilyniculae.eu) si Ana Maria Mitrus (www.meseriadeparinte.ro). Mi-a placut tare indemnul Ioanei pentru toti cei care scriu si o fac cu placere: “Fa bani ca sa poti scrie. Nu scrie ca sa faci bani.” Motivatia intrinseca (sa scrii pentru ca iti place) e incomparabil mai puternica, mai sanatoasa si durabila decat motivatia extrinseca (bani).

Sesiunea de blogging s-a desfasurat intr-un mod mai interactiv decat in editia trecuta, sub forma de dezbatere. A fost o incerare semi-reusita din punctul meu de vedere, in sensul ca din 4 bloggeri din panel 3 erau persoane publice, din televiziune si asta le da un start total diferit in ceea ce priveste cititorii si expunerea pe care o au. Mi-ar fi placut ca “distributia” sa fie putin mai diversa. In rest, a fost mai interesanta sesiunea sub forma asta, de dezbatere, pentru ca fiecare invitat a raspuns la fiecare intrebare primita. Vorbitori au fost Miruna Ioani (www.siblondelegandesc), Dan Cruceru (www.taticool.ro), Daniel Osmanovici (www.tataincepator.ro), Emma Zeicescu (www.emmazeicescu.ro), Monica Jitariuc (MSL Group The Practice) si Ana Brezeanu (ParentingAds), iar moderatorul sesiunii de blogging a fost Ioana Chicet-Macoveiciuc. Unul din punctele de interes a fost colaborarea dintre bloggeri si agentii si m-am bucurat ca am putut fi in sala si la partea asta de final.

Tot respectul pentru organizatori si pentru felul in care de 4 ani se mobilizeaza in fiecare vara sa adune lumea din blogosfera de parenting, sa stranga vorbitori priceputi si sa ne rasfete cu mancare buna si inghetaaaata. 🙂

Dupa conferinta, in parcare, Ioana m-a intrebat in treacat cum a fost. Tot ce am putut sa ii mai spun atunci a fost “Putin cam lung.” in timp ce o tineam pe Sara in brate asteptand ca Mircea sa stranga caruciorul si sa pornim spre casa. Cand am intrat pe usa eram franta de oboseala si mi-a fost un mega somn pana seara tarziu cand m-am culcat. Dar Alex ma asteptase cu nerabdare asa ca, pana Sara si-a incarcat bateriile pentru programul de seara, ne-am jucat impreuna si am citit despre mancatul sanatos din cartea Mihaelei Bilic pe care ma bucur ca am cumparat-o ieri.

Una peste alta a fost o zi cu multi speakeri faini, cu multe persoane pe care abia asteptam sa le (re)vad si cu o multime de idei care mi-au atras atentia. S-a lasat cu mult poze si cu cadouri personalizate.

Daca nu ati participat la eveniment, va recomand sa urmariti inregistrarea de mai jos, macar pentru prima parte, gandita pentru parinti si fara legatura cu zona de blogging.