În orice situație dificilă se ascund și oportunități. Dar oare știm să le vedem? Visam de tare multă vreme să ajung la Casele de oaspeți de la Cincșor şi cumva, până acum, lucrurile nu se aşezau. Dacă nu era pandemie acum am fi fost în Italia, prin Cinque Terre și împrejurimi. Dar pentru că ESTE am ales locuri faine şi safe de la noi. Cu ocazia asta mi-am îndeplinit şi visul. Între timp în multe zone de la noi nu mai e deloc safe, dar nu despre asta vorbim acum.
Am aflat de Cincșor acum câțiva ani văzând în poze de pe Instagram celebra lor bibliotecă. Dar vezi tu, acum știu și că biblioteca asta se află în Vechea școală evanghelică construită în stil Art Nouveau. Și că vechea școală este doar una dintre cele 4 clădiri pe care Carmen Schuster le-a transformat în oaze bucuroase de oaspeți. Noi am stat în camera C3 din Casa Țărănească, cea mai recent restaurată dintre clădiri. A 3-a clădire – Vechea Parohie – este cea mai veche din Cincșor după Biserica Fortificată. Iar a 4-a e fosta casă cu prăvălie a înstăritei familii cincșorene Frank.
Și dacă tot am pomenit-o pe doamna Carmen, trebuie să știi că dincolo de o gazdă primitoare și atentă am descoperit un om cu o viziune clară despre ce vor deveni casele de oaspeți de la Cincșor. S-a născut într-o familie de sași din Cincșor, au fost trimiși în Germania în anii comunismului, dar după o carieră în domeniul financiar s-a întors în țară și a început să restaureze clădirile din satul natal. Și nu s-a întors singură, ci cu soțul ei, Dr. Michael Lisske, istoric, profesor și un povestitor care știe cum să îți spună povestea locurilor pe care le vizitezi.
O parte importantă din experiența Cinșor este bucătăria gourmet și delicatesele ce ies din mâinile lui Chef Adrian Boscu. Prima noastră masă acolo a fost cina și am rămas cu amintirea salatei boeuf deconstruite (prima poză din colaj). Yum! Îți las mai jos câteva imagini cu felurile de mâncare savurate de noi acolo (Doar că uneori uitam să mai facem poză! 🙂 ).
Copiii au fost încântați să se joace în grădini, mai ales că au găsit pisici și căței care erau bucuroși de atenție. Nu ne-am planificat prea multe plimbări. Eram după 10 săptămâni sau poate mai bine de stat închiși în casă și ne doream liniște, aer curat și relaxare. Am mers până la Valea Zânelor, la Biertan și la Cârța.
Valea Zânelor
Pentru noi a fost a doua vizită aici și ne-am dus pentru că Alex și Sara (în special ea) nu își aminteau mare lucru, iar Sara când a auzit alăturate cuvintele castel și zâne a decis că e musai să mergem. Rămân la concluzia că e frumos și construcțiile sunt inedite, dar locul are mai mult potențial decât ceea ce oferă acum. Era și foarte aglomerat, muzică tare și nu pe placul nostru, așa că am făcut câteva fotografii, am urcat într-un turn, am coborât la apă ca să arunce copii pietre, au mai alergat un pic pe iarbă și am plecat.
Biertan
Am găsit o piațetă frumos amenajată, plină de flori și, desigur, loc de alergat. 🙂 Am vizitat biserica evanghelică fortificată. Alex a fost impresionat de celebra ușă a sacristiei, cu un sistem complicat de 19 încuietori, despre care am aflat că a fost făcută în 1515 și premiată la o expoziție mondială de la Paris. Da, funcționează și azi!
Cârța
Gazdele ne-au recomandat să vizităm Mănăstirea cisterciană de aici, singura de la noi din țară și ne-am felicitat că le-am urmat sfatul. E un loc special.
Puține locuri ne-au rămas de vizitat pe colinele Transilvaniei (las link către experiențele noastre anterioare mai jos), dar știm sigur că asta a fost abia prima ședere la Cincșor pentru noi și abia așteptăm să revenim. 🙂
Citește și:
Cu copiii prin Transilvania – Partea I
Cu copiii prin Transilvania – Partea a II-a
Escapadă la Bran-Râșnov-Moeciu
Pastel Chalet – Locul perfect pentru evadare în natură
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Leave A Reply