Pe tine ce te face TU? Cine ești? Ce te face fericit? Ce ai de oferit? Ce te pricepi să faci? Și ce te face să ieși în evidență într-o mulțime de oameni care știu și ei să facă aceleași lucruri?
Mă bucur să văd că tot mai multe persoane au înțeles că brandingul personal nu e doar un exercițiu de marketing și nu e doar despre carieră.
În ziua de azi întrebarea nu mai e dacă ai un brand personal, ci dacă alegi să te ocupi conștient de el sau îi lași pe ceilalți să ți-l definească.
Brandul personal e la intersecția dintre cum ne vedem noi și cum ne percep ceilalți. Ideal ar fi ca cele două păreri să se suprapună cât mai mult.
Un brand personal ai chiar dacă nu te ocupi activ de el – Tot ceea ce faci, cum faci, ce comunici și cum, cum te îmbraci, gesturile, etc. toate vorbesc despre tine. De exemplu, gesturile sau ticurile pe care le ai ”spun” multe despre tine înainte să apuci să deschizi gura și să spui ceva. Oamenii te percep într-un anumit fel. Ești sigur că felul în care ei te văd e congruent cu felul în care ești și ai vrea să fii văzut?
Brandul tău personal e unul singur – Nu ai mai multe. Misiunea ta, pasiunile, talentele, valorile și principiile tale sunt aceleași indiferent dacă ești la serviciu, acasă, în oraș cu prietenii sau în vacanță.
Brandul tău personal e organic și crește odată cu tine.
Brandingul personal nu se face peste noapte și procesul este unul continuu – Brandul tău personal e mereu la purtător. Și are nevoie și să îl actualizezi. Am mai spus și cu altă ocazie, degeaba ai cont de LinkedIn dacă nu l-ai mai actualizat de acum două job-uri. Pe scurt, brand-ul tău e organic și crește odată cu tine.
Trebuie să te reflecte pe tine – Aici trebuie să fie despre tine, nu despre alții. Alocă-ți timp să te cunoști, să îți înțelegi motivația, să îți găsești punctele forte și nu pentru a te compara mereu cu alții, ci pentru a vedea cum pot ele să te ajute să ajungi acolo unde îți dorești. Fii autentic. Îți promit că nimeni nu mai e ca tine.
Dacă tu nu te ocupi de brandul tău înseamnă că îi lași pe alții să îl definească.
Nu se face doar online – E nevoie de tine în offline, să interacționezi cu oamenii, să îți pui abilitățile la treabă (walk the talk), să obții rezultate. Ajută-i să se convingă singuri că e fain să lucreze cu tine.
Ce știe Google despre tine contează – Realitatea e că în ziua de azi potențialii angajatori, parteneri, cititorii, șefii, colegii, mama, toți folosesc internetul și rețelele de socializare pentru a afla mai multe despre tine. Când ți-ai dat ultima dată un search pe Google? Ce apare acolo despre tine? Profile vechi de care ai uitat? Poze sau video-uri care nu îți fac cinste? Câți oameni cu numele tău apar pe prima pagină? Link-uri către profilul tău de LinkedIn sau către blogul tău apar?
Brandul tău personal nu e doar o imagine – Brandul personal ar trebui să fie o proiecție în afară a ceea ce ești pe dinăuntru. E poate cel mai important lucru de reținut din toată povestea asta.
Procesul de branding personal nu e doar despre a te vinde. Făcut corect, el poate fi un exercițiu nemaipomenit de încredere, curaj, vulnerabilitate, autenticitate și de auto-cunoaștere. Cum ar fi să îți clarifici, printre altele, care sunt lucrurile importante pentru tine în viață și să te concentrezi apoi pe ele?
Fă-ți timp pentru tine. Ia o pauză de bine.
Citiți și articolele anterioare din seria Pauza de bine aici.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și:
Brandul personal e despre tine
Când te ajută brandul personal
Ce spune brandul tău personal despre tine
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
10 Comments
Cum ajung acasa, dau search pe google dupa numele meu, sa vad ce apare. Mi-ai starnit curiozitatea.
Uuu, cât suspans! 🙂
Ne-am invatat sa asociem brandul personal cu munca, cu un job mai bine platit si cam neglijam asocierea cu familia. De exemplu, cum ne percepem proprii copii? Se pot mandri cu noi la prieteni? Suntem un model pozitiv pentru ei? Job-ul trece, copiii raman.
Aşa e. Tocmai de asta am şi spus că avem unul singur indiferent de câte roluri avem de îndeplinit şi că, cel mai important e să fim noi înşine, cu valorile şi principiile noastre. Cred că tocmai pentru că e cel mai des asociat cu job-ul şi cariera, eventual cu vreun job fancy de corporație sunt mulți oameni cărora nu le pasă pentru că cred că nu îi priveşte, că nu e pentru ei.
Recunosc! Si eu sunt adepta acestei preconceptii: brand personal=job/pozitie/venit. Si aici resimt un mare handicap, pentru că nu am reușit ce mi-am propus, pentru că nu am ajuns la nivelul pe care mi-l doream. Sunt conștientă că este doar ceva pe care dacă l-aș avea, nu l-aș mai vedea in felul acesta.
Mi-ar placea să văd lucrurile așa cum le prezinți tu in articol. Spre asta tind și eu de ceva timp, însă când ies din “bula” mea, mi se pare că revin la vechile frustrări. Mi se pare că nu reprezint mare lucru fără job… 🙂
Trebuie să fie frustrant. Ce am învățat eu până acum pe pielea mea e că e tare important să ne dăm seama dacă ceea ce credem că vrem sunt nevoi reale sau dorințe. Eu am avut surprize de câteva ori. Pentru mine a fost foarte util să îmi conturez viziunea și misiunea. Să mă întreb cum arată lumea în care mi-ar plăcea să trăiesc și respectiv cum aș putea eu, cu ce știu, să contribui la lumea aia. Atunci mi-am dat seama ce vreau eu să fac în viața asta și că multe din lucrurile pe care le râvneam și pe care nu reușeam să le obțin nu aveau legătură cu viziunea mea. Nu erau importante, nu aveau o nevoie reală în spate, ăsta fiind și motivul pentru care nu le-am obținut.
Greu sa te vezi un brand personal si cand nu mai esti in “campul muncii” in sens clasic. Atunci cand eram brand manager eram probabil un brand personal, desi nu ma vedeam asa. Acum eu ma vad unul si muncesc la el, dar probabil multi din cei cu care am lucrat ma considera “apusa”, pusa la cratita, doar mama, etc.
Ce bine că nu trebuie să ne intereseze care e părerea tuturor, că oamenii care trebuie să ştie de noi şi de ce putem face nu sunt aşa de mulți. E foarte important să definim publicul căruia ne adresăm. Aş mai zice că e important să ai o idee şi despre cine e concurența ca să vezi cum te poți diferenția.
PR Manager, Doamne, m-am ramolit :-)))
Ooo, dacă am gândi de două ori la proiecția noastră… atunci când postăm ceva… ar fi mare lucru! Și am lucra mai mult la noi înșine!
Observ, însă, că tentația de a ne prezenta în online altfel decât suntem în realitate (mai fericiți, mai înconjurați de prieteni, mai cu bani, mai realizați….) înclină mult balanța spre minciună și narcisism și… (completați voi!). Iar unii oameni încep chiar să creadă în personajul pe care și-l creează. Buba apare atunci când se uită în oglindă și nu se mai recunosc/ când își caută sufletul și nu se mai regăsesc…