Autenticitate. Asta e primul cuvant pe care l-as folosi ca sa descriu super intalnirea Puterea Relatiilor cu Otilia Mantelers si Gáspár György, care a avut loc sambata, pe 10 octombrie. Apoi as mai adauga cuvinte precum emotie, armonie, vulnerabilitate, sinceritate si caldura.

Am incercat pe parcursul celor 4 ore sa tin pasul si sa notez cat mai multe din ideile faine pe care Otilia si Gaspar le impartaseau cu noi. Mi-a iesit doar partial, pentru ca ma trezeam deseori atat de captivata de povestile lor ca imi dadeam seama ca am uitat sa mai si scriu.

S-a vorbit mult despre importanta conectarii, despre rusine si vina, dar si despre cat de importante pot fi relatiile cu ceilalti in a ne vindeca emotional. Pe parcursul celor 4 ore Monica McGoldrick, Michael Thompson si Dan Siegel au transmis mesaje video puternice pentru toti cei aflati in sala.

Noi suntem biologic configurati pentru a ne conecta la ceilalti si invatam sa ne reprimam nevoile ca sa nu pierdem dragostea. Pentru un copil mic si dependent de parinti rusinea este insa o amenintare pentru supravietuire.

Un mesaj care mi s-a parut foarte important a fost ca cei mici au nevoie sa fie apreciati pentru ceea ce sunt, nu pentru cum se comporta si ca e esential ca ei sa invete sa se accepte asa cum sunt, chiar si atunci cand ceilalti nu ii vor accepta. 

Rusinea

Primul subiect mare, caruia i s-a dedicat o buna parte din conferinta a fost rusinea: un un sentiment care apare pentru ca ni-l induce cineva, nu ne nastem cu rusine. Invatam insa despre acest sentiment in timp, incet si sigur, prin reprimarea nevoilor fiziologice si afective.

Rusinea e de fapt teama de a nu fi iubiti, de a fi respinsi. E un sentiment incredibil de dureros care ne face sa ramanem cu convingerea ca avem un defect profund care ne face nedemni sa fim pretuiti si sa ne integram in comunitate.

Mai mult, rusinea se hraneste atunci cand e ascunsa si blocata de trei actiuni: le tinem ascunse, nu vorbim despre ele si ne criticam. Cu cat incercam insa sa o ascundem mai mult, cu atat mai mult comportamente noastre le vor dezvalui.

Rusinea nu prea vine singura, ci atrage dupa sine si alte emotii, de exemplu furie sau tristete, si corodeaza pe termen lung relatia cu noi insine, dar si cu ceilalti.

Teama si rusinea merg mana in mana – ne temem ca oamenii nu ne vor mai placea daca vor descoperi adevarul despre noi, despre trecutul nostru, despre convingerile noastre, despe dificultatile prin care trecem. Tuturor oamenilor le este teama sa vorbeasca despre rusine.

Nu e o rusine insa sa exprimam vulnerabilitatea. E important sa punem emotia in cuvinte, pentru ca tacerea nu face altceva decat sa sape rani emotionale in interiorul nostru. Cei mai multi dintre noi nici nu vorbim despre ea poate si pentru ca odata simtita rusinea se activeaza acelasi centru al durerii ca in cazurile in care ne rupem un picior sau o mana, chiar daca nu resimtim fizic acea durere.

Parintii au tendinta de a folosi rusinarea pentru modelarea comportamentala (“Sa-ti fie rusine…”). Uneori, ca sa fie siguri ca mesajul ajunge sigur la cei mici asezoneaza rusinarea cu afirmarea dezamagirii (“M-ai dezamagit…”). Chiar si critica e o forma de rusinare, chiar daca una mai subtila – e un gest de cruzime confortabi. Orice poate critica.

Rusinea prin ochii unei femei

In societatea in care traim, feminitatea “trebuie” sa fie despre: a fi draguta, a avea un corp perfect; a exprima modestie; a avea perfect grija de copii; a investi intr-o relatie romantica, etc. Cu alte cuvinte, ca femei, ar trebui sa ramanem mici, dragute si obediente, nu de alta dar orice altceva e rusinos, nu?

Cert este, ca sub presiunea lucrurilor de mai sus, daca vrei sa rusinezi o femeie este suficient sa ii spui ca: nu arata bine, ca nu e o mama buna sau ca nu e vorbita de bine de cei din jur. Uneori ne rusinam chiar si noi intre noi, femeile, pe teme care se invart in jurul alaptarii, nasterii, statului acasa sau intorsului la munca.

Am mai retinut ca e foarte important sa nu emitem judecati despre corpul unui copil, mai ales in cazul fetitelor.

Rusinea prin ochii unui barbat

Rusinea le transmite barbatilor mesajul ca nu sunt suficient de buni, iar ei traiesc asta atunci cand se confrunta cu un esec.

Legat de rusinarea barbatilor, ei reactioneaza puternic la criticile la locul de munca si la comparatiile cu alti barbati apropos de reusite, statut. La fel de rusinos e pentru un barbat sa vorbeasca despre cele intamplate, dupa un divort. Sau cand partenera castiga mai mult… In general ei se rusineaza atunci cand par slabi si vulnerabili.

Chiar si baietii sunt sensibili in fata rusinii. Deja in jurul varstei de 3-4 ani ei stiu ca trebuie sa fie puternici si competenti. De asta de multe ori reactiile violente sunt parte dintr-un mecanism al lor de aparare cand simt ca nu sunt conform asteptarilor.

Vulnerabilitatea

Vina face referire la comportamentele noastre (“nu am facut ceva bine”). Rusinea ne face sa ne simtim nevalorosi (“nu sunt bun”).

Rusinea e mama perfectiunii, iar vindecarea nu e confortabila. Nu ne putem trai toata viata fara sa-i dezamagim uneori pe cei din jur. Perfectionismul e contagios – le vom transmite asta si copiilor nostri. Din fericire si curajule contagios.

Insa, dupa fiecare cadere putem invata sa ne ridicam si sa ne descoperim puterea de a merge mai departe. Depinde doar de noi.

Orice calatorie presupune depasirea anumitor obstacole, iar calatoria numita viata nu face exceptie de a aceasta regula.

Ceea ce ni se intampla in copilarie ne marcheaza dezvoltarea ca adulti, chiar si in ceea ce priveste gestionarea emotiilor. Daca nu acceptam momentele grele din copilarie nu facem altceva decat sa le purtam cu noi mai departe. Daca vrem sa ne vindecam emotiile trebuie sa vorbim despre ele. Am inteles asta cu adevarat acum aproape un an si de atunci incerc sa imi adun curajul sa descui niste sertare incuiate bine. Inca nu am gasit vitejia necesara.

Suntem obisnuiti sa ne reprimam emotiile, doar ca atunci cand amortim emotiile, le amortim si pe cele bune, nu doar pe cele rele. Vulnerabilitatea este calea prin care putem exprima cu adevarat ce simtim. Vulnerabilitatea e locul nasterii tuturor emotiilor si sentimentelor.

&nbsp

Inceretitudine + Asumare de riscuri + Expunere emotionala = Vulnerabilitate (Brené Brown)

Puterea relatiilor si imblanzirea rusinii

Atunci cand traim sentimentul de rusine avem senzatia ca suntem singuri. E bine sa stim ca si altii au trecut prin asta. Pretuirea de sine creste daca avem in jurul nostru cativa oameni fata de care sa putem fi autentici. Pentru a ne exprima pretuirea de sine avem de revendicat si integrat partile din noi care mult timp au fost orfane.

Relatiile reprezinta cea mai importanta resursa pentru a supravietui criticilor si cinismului zilelor noastre. Asta nu inseamna ca trebuie sa avem relatii bune cu toata lumea care ne iese in cale. Avem nevoie de pana la 7 persoane care si-au castigat dreptul de a auzi povestea noastra, persoane carora putem sa le vorbim deschis despre lucrurile care ni se intampla.

Cum stim care sunt relatiile in care vom investi si prin care ne putem vindeca? In principiu trebuie sa evitam persoanele care:

• fug de rusine – trebuie sa fie conectate cat de cat la aceasta emotie si sa ne poata sustine
• vad vulnerabilitatea ca o slabiciune, ca un defect
• confunda empatia cu simpatia
• se dopeaza cu pozitivism de genul “lumea e roz si minunata”

Empatia este cel mai puternic antidot impotriva rusinii, a vinovatiei.

Un parinte autentic si puternic e cel care isi lasa copilul sa greseasca si sa aiba propriile experiente chiar daca nu e neaparat de acord cu ele.

Listening partnership

Listening partnership e doar unul din instrumentele care sa ne ajute in calatoria de depasire a rusinii si vinovatiei.

Reguli:

• timpul se imparte in mod egal intre cele doua persoane, care vor vorbi pe rand
• nu se dau solutii
• ramane confidential
• incurajarea partenerului cu care vorbesti sa simta emotii.

Dupa o astfel de sesiune de Listening Partnership esti mai conectat cu tine, cu celalalt si vedem lumea intr-o lumina mai buna.

In concluzie, intalnirea si povestile despre puterea vindecatoare a relatiilor au fost ca o patura calda intr-o sambata rece. Ma bucur ca am ajuns si va incurajez sa ii urmariti pe Otilia si Gáspár pe pagina lor de Facebook – mai au surprize pregatite pentru noi!