Harta ta spre fericire cum arată?

Pe masură ce îmbătrânesc mă maturizez, îmi dau din ce în ce mai mult seama că fericirea e aşa, o stare interioară constantă şi senină, nu un moment sau o destinaţie ce trebuie căutată cu îndârjire. De fapt, cu cât e mai cu îndârjire, cu atât şansele să o găseşti sunt mai mici (ca multe alte lucruri dorite în viaţă, dar asta e altă poveste…).

Când eram însărcinată cu Clara (care acum are 1 an si puţin), la un control am aflat că avea o mică problemă. În ciuda întrebărilor mele disperate, medicul părea hotărât să nu-şi asume niciun diagnostic sau vreo direcţie mai clară a modului în care putea să evolueze problema respectivă. “Trebuie urmărit”, mi-a tot repetat.
“Trebuie urmărit”, mai ales într-o primă sarcină aflată la început, e un eufemism pentru “Acum puteţi să intraţi în panică”.

M-am dus acasă şi am plâns cu disperare şi neputinţă. Am realizat că nu aveam ce să fac atunci, şi că probabil o să mai dureze o bucată de vreme până o sa aflăm – DACĂ o să aflăm – o evoluţie şi un diagnostic. Până atunci, însă, trebuia să supravieţuiesc, preferabil, într-o singură bucată (plus una bucăţică adiacentă încorporată).

Aşa că am încercat din toate puterile să mă adun şi să fiu OK. Nu doar să îmi propun, ci chiar să fiu bine. Mi-am fãcut o listă cu toate lucrurile care puteau să mă facă fericită şi am pus acest arsenal în acţiune pentru următoarele zile.

Ilustrație: Maria Dinu

Lista cuprindea de la lucruri triviale de genul “mâncare gustoasă” sau “uitat la comedii”, la elemente mai mari şi mai constante în viaţa mea, adică “petrecut timp cu prietenii – mai ales pozitivi!” și mai ales “să fiu eu prietena mea cea mai bună acum”. Un fel de îmbrăţişare continuă interioară. Și muzica mi-a fost un prieten bun. După ce am ascultat a zecea oară Happy a lui Pharrell, pot să jur că mă simţeam cu adevărat mai bine. Tot atunci am făcut şi caligrafia de mai jos.

Ilustrație: Maria Dinu

Probabil cel mai important a fost faptul că nu mi-am propus să fug de starea angoasantă. Am acceptat-o şi am simţit-o multe zile şi chiar luni după aceea. Însă, în loc să fie un nor negru apăsător, devenise un bâzâit neplăcut şi pe care puteam uşor să îl ignor.

Nu pretind că toate problemele vieţii pot fi depăşite aşa. Însă cred că uneori poţi alege dacă te laşi doborât sau, dimpotrivă, să îţi cauţi toate resursele şi să continui.

O listă de genul acesta poate conţine:

Lucruri pentru care eşti recunoscător acum şi aici.
Oameni, realizări și lucruri din viaţa ta care sunt minunate.
Mediul tău imediat înconjurător – ce anume de aici te poate ajuta să te simţi mai bine? Uneori o patură pufoasă sau un scaun confortabil fac mai mult decât te-ai aştepta. ;)
Evenimente din viitor pe care le aştepţi şi care te entuziasmează.

Dacă îţi aduci aceste lucruri mai aproape în perioada dificilă, ele pot acţiona ca un sistem de suport, până când te vei simţi din nou în putere.

Am inclus un astfel de instrument – Happiness Map – în pachetul unui planner ilustrat şi realizat de mine. E genul de lucru frumos pictat, pe care să îl completezi şi să îl agăţi undeva la vedere.

Ilustrație: Maria Dinu

Plannerul este acum în stadiu de precomandă aici, iar harta fericirii pictată de mine va ajunge la toţi susţinătorii campaniei online. Dacă eşti o persoană organizată şi care îşi doreşte mai mult timp pentru dezvoltare personală, aruncă o privire şi pe pagina www.colorfulmind.ro.

Maria Dinu, om de resurse umane și coach