Am ajuns la episodul cu numărul 5 al podcast-ului Pauza de Bine! Azi vorbim despre cum încheiem anul ca să avem un 2020 fain și bun, cu șanse mari ca ceea ce ne propunem să se întâmple.

Ai mai jos versiunea audio, iar dacă preferi să citești, găssești și transcrierea podcast-ului.

 
Versiunea  Soundcloud:

 
Versiunea Youtube:

Bine ne-am regăsit la o nouă Pauză de bine! Am ajuns la episodul cu numărul 5 și îți mulțumesc pentru toată susținerea de până acum.

E 4 noiembrie când înregistrez și acum câteva ore am revenit de la o plimbare pe malul lacului cu Sara. E acasă de o săptămână pentru că viroză, dar nu puteam rata vremea de afară așa că am pus de un picnic mai improvizat, doar noi două, soarele, vântul și câteva păsări. Se putea sta în mânecă scurtă afară la prânz!

Na, păi, și dacă văd vremea asta nici nu e de mirare că mă uit câș la Alex când îmi zice că ar fi cazul să face un calendar cu numărătoare inversă până la Crăciun, nu? Până la urmă ne-am înțeles că facem unul, ca în fiecare an, dar abia când intrăm în luna decembrie și, după ce a stat un pic pe gânduri, a hotărât ca până să facem împreună calendarul oficial de count down să facă el separat unul pe care să taie zilele din noiembrie.

Realitatea e că mai sunt vreo 50 de zile până la Crăciun. Asta înseamnă că finalul lui 2019 e pe aproape și el, ceea ce ne aduce la tema episodului de azi.

Uite, sunt curioasă despre ce ți-ai propus să fie 2019 și despre ce a fost de fapt? Eu mi-am dorit să fie despre iubire, în toate formele ei, dar mai ales iubire pentru mine. Și a fost! Am devenit mult ai bună la a spune ”nu” lucrurilor și proiectelor care nu mă făceau să spun un ”da” răspicat din prin clipă. Am dezvoltat un nou obicei, de a avea măcar o oră fără telefon de dimineața și asta mi-a schimbat mult viața. Mi-am luat timp pentru mine ori de câte ori am simțit nevoia și mi-am împins câte puțin limitele pe parcursul anului și personal și profesional. Însă, de câteva săptămâni încoace, când stăteam în liniște cu mine, mi-am dat seama că pe lângă iubire, anul ăsta a fost foarte mult despre acceptare. Acceptarea a ceea ce este. Prin care contribui cumva tot la iubirea față de mine. Am primit mai multe ocazii anul ăsta să integrez lecția asta cu acceptarea și pe multe dintre ele le observ abia acum, uitându-mă în urmă. Încă de la începutul anului m-am luptat cu circumstanțele, m-am răzvrătit, m-am supărat, m-am consumat, m-am îmbolnăvit încercând să le așez așa cum îmi imaginam eu că trebuie așezate. Mă atașasem atât de tare de cum voiam eu să fie lucrurile și mă speria ideea de a renunța la atașamentele astea așa că am ignorat semnele. Abia de pe la finalul lui august, când am zis gata, fie ce-o fi, eu așa nu mai pot, am început să văd că nu circumstanțele erau problema, ci eu. Și fix așa cum zice teoria, când am deschis ochii au început să apară și opțiunile. Octombrie a venit cu multe ocazii să exersez ideea de don’t fight what is (de la copii bolnavi acasă când eu trebuia să lucrez ba la Life desing Online, să înregistrez sau să mă pregătesc pentru diferite evenimente la oportunități nou apărute peste un calendar aproape plin) și mă simt foarte bine și ușurată că nu mai țin cu dinții de scenariile inițiale pe care mi le făcusem în cap.

Pornind de la constatarea asta mi-am dat seama care sunt 3 lucruri pe care am nevoie să le fac pentru mine până la finalul anului și ți le spun și ție, poate te ajută să vezi lucrurile dintr-o perspectivă nouă.

1. Să mă uit la ce mi-am promis la începutul anului și la unde sunt acum. Am reușit să ating lucrurile importante de pe listă? Și care dintre punctele de pe lista aia chiar s-au dovedit a fi importante? În scrisoarea pe care mi-am scris-o la final de 2018 și pe care am deschis-o azi sunt multe lucruri nerealizate. Zâmbesc când mă uit la unele dintre ele pentru că îmi dau seama că fie nu era momentul pentru ele încă, fie pentru că erau mai degrabă nevoile ego-ului meu. Cele care s-au întâmplat au fost cele care chiar contează și s-a creat loc și pentru lucruri pe care eu nu le pusesem pe listă.
2. Să sărbătoresc toate chestiile faine pe care le-am făcut și să mă sărbătoresc pe mine pentru curaj, pentru perseverență, pentru viața tot mai conștientă pe care o trăiesc, pentru că am fost dispusă să învăț (chiar dacă uneori the hard way). Să nu minimizez succesele pe care le-am avut nici personal, nici profesional. Să mă uit înapoi la toate experiențele memorabile și din vacanțe și din zilele obișnuite și din sălile de curs și de evenimente și de pe blog și de peste tot.
3. Să mă gândesc la cine vreau să fiu în 2020 fără să mai țin cu dinții de imaginea asta cu frica a ce se va întâmpla dacă lucrurile nu se așază fix cum vreau. Pentru mine va fi un an cu mai puține obiective (care vor ține de strategia de business pentru Soul Bloom), cu mai multe intenții și cu mai multe emoții și experiențe pe care vreau să le trăiesc eu cu mine, eu cu Mircea, eu cu copii, cu prietenii și cu oamenii cu care o să mă intersectez într-un fel sau altul.

3 lucruri deci: să ma uit la ce mi-am promis la începutul anului că voi face și la unde sunt acum, să sărbătoresc toate chestiile faine pe care le-am făcut și să mă sărbătoresc pe mine pentru cine sunt și să mă gândesc la cine vreau să fiu până la finalul anului viitor.

Iar dacă ai înțeles că ai de lucrat cu tine și vrei să îți oferi ocazia să crești, să știi că workshop-urile de final de an le-am programat fix pe direcțiile astea. Pe 9 noiembrie te aștept la cel de Rescrierea convingerilor limitative. Pe 16 te invit să vorbim pe bune despre emoții și despre cum îți poți îmbunătăți semnificativ relațiile cu oamenii importanți din viața ta, iar pe 23 noiembrie ne punem pe recapitulat ce a fost bine și mai puțin bine anul ăsta și mai ales pe conturat un 2020 așa cum ai nevoie să fie la un workshop nou nouț pe care îl voi anunța foarte curând.

Ăsta a fost episodul cu numărul 5. Mulțumesc că l-ai ascultat până aici și te rog să îl dai mai departe pe social media către comunitatea ta. Nu uita să îmi dai tag ca să pot vedea postarea și să îți pot mulțumi.

Data viitoare povestim despre ce le-am vorbit celor peste 130 de tați veniți la a 16-a ediția a Modern Dad’s Challenge: valori și cum le insuflăm copiilor noștri.

Până atunci, să îți fie bine!

 
 
Citește și:

Fresh start: Un an cu multe intenții și zero obiective

1 ianuarie – cursa celor prea multe obiective

Cum îți faci timp pentru ce e important

 
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.