30. Atâtea cărți am citit din scoarță în scoarță în 2018. Nu-s nici multe, nici puține, dar pentru mine a fost important că am reluat obiceiul de a citi după o perioadă în care mereu altceva prima ca importanță sau urgență.
Am citit de toate de la cărți de coaching, la neuro-științe, romane, autobiografii, cărți care se cereau citite lent, cu atenție și un creion în mână, cărți pe care le-am terminat în câteva ore. Nu pun aici la socoteală cărțile de copii și poveștile preferate ale blonzilor mei, pe care le-am citit pe repeat de zeci de ori. 🙂
Mi-au plăcut aproape toate, primele de care îmi amintesc însă sunt cele de mai jos. Nu mă apuc de făcut descrieri stufoase pentru că scopul nu e să le fac recenzie, vi le las însă cu link-uri către edituri sau magazine online.
”În atelierul de magie” – A doua carte scrisă de un neuro-chirurg pe care am citit-o anul ăsta (prima a fost ”Cu ultima suflare”) și pe care am tot recomandat-o și am făcut-o cadou de Secret Santa.
”Bunica mi-a zis să-ți spun că îi pare rău” – Cartea aștepta de ceva vreme în bibliotecă până să îi vină rândul, dar mă bucur că am citit-o. Mi-a plăcut și ”Un bărbat pe nume Ove”.
”Familia conștientă” – Dr. Shefali Tsabary e una din cele mai puternice voci în domeniul parentajului conștient și oricare dintre cărțile ei e o comoară pentru cine are curajul să ăți confrunte propriile convingeri limitative, frici sau tipare mentale moștenite.
”Câteva motive să iubești viața” – Mie îmi place stilul lui Matt Haig de a scrie, iar asta a fost prima carte pe care am citit-o despre cum se simte despresia. Pentru mine a fost eye-opening.
”Dansul fricii” – Mi-am găsit multe răspunsuri, dar și câteva întrebări de care aveam nevoie în cartea lui Harriet Lerner. Am tot recomandat-o pe parcursul anului.
”Eu, și totuși alta” – Pe Jojo Moyes am descoperit-o cu câțiva ani în urmă și am citit multe dintre cărțile ei. Asta este ultima dintr-o trilogie pe care mi-a făcut plăcere să o citesc. Nu știu cum sunt traducerile în română.
Să nu credeți că stau cu orele în vreun fotoliu să citesc. Pentru cei descurajați care simt că nu au timp pentru citit, să știți că și cu doar 20-30 de pagini pe zi puteți ajunge departe.
2019 a început cu cartea lui Michelle Obama. Planul pentru anul ăsta e să citesc 50 de cărți, aproape 1 pe săptămână, ceea ce mi se pare realizabil. Aștept, așadar, recomandări de cărți thought-provoking.
Sursa foto: Pexels
Citește și:
Cum să începi să îți iei timpul înapoi
11 cadouri pe care să începi să ți le faci
De ce e important să le citim povești copiilor
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
You might also like
14 Comments
Si la mine a fost anul in care am citit cel mai mult de pana acum. Habar nu am cum s-a intamplat asta, dar imi face bine si placere. Pe mine cartile nu ma adorm. Mai ales cartile care imi plac, simt ca ma trezesc in alta lume.
Mi-ar fi greu sa iti recomand ceva, desi, daca iti place Backman, “Britt-Marie was here” e faina de tăt.
Ce personaj interesant e Britt-Marie! Notat cartea. 🙂
Mie mi-a placut foarte mult, in topul 2018, „Necredincioasa“ – Ayaan Hirsi Ali.
De Backman – Beartown (imi place mai mult deckt Ove, iar pe celelalte inca nu le-am citit).
Apoi de J.Moyes – „Fata pe care ai lasat-o in urma“ si The horse dancer (nu stiu daca a fost tradusa in romana).
Mulțumesc, le-am notat! 😀 ce mai faci? Ești bine, da?
Si „Cel ce ma asteapta“ – Parinoush Saniee.
Eu am reusit sa citesc in 2018. 42 de carti spre deosebire de 2016 si 2017 cand am citit cate 50. M-am intors la fictiune dupa o lunga perioada de citit parenting si psihologie. Big Little Lies e foarte amuzanta de citit. Am observat ca Kindle-ul ma ajuta sa citesc mai mult ca e mai comod sa tin un device in mana decat o carte fizica.
Am notat Big Little Lies. Mie Kindle-ul nu îmi aduce aceeași plăcere ca o carte fizică, dar eu sunt mai senzorială… 🙂
În seara aceasta încep “Dincolo de limite și răsfăț” a lui Shefali Tsabary. “Familia conștientă” este pe listă de mult timp. Pentru mine “Părintele conștient” a fost una dintre cele mai puternice cărți de parenting pe care le-am citit. …
Dar ce voiam să spun, am pus pe listă și “Ultima suflare”. În noiembrie, o prietenă foarte bună și-a pierdut soțul. 30 ani, un om cu care până acum câteva luni făceam planuri, ne era aproape la evenimentele importante… Niciodată nu am fost atât de conștientă că într- o zi se va sfârși. Poate chiar mâine…Recomandarea ta a venit la fix. Deși o comand tot cu…frică..
Trebuie să îi fie greu… Îmi pare rău. 🙁 Cartea lui Paul Kalanithi are un mesaj frumos la final chiar dacă sfârșitul e tragic.
Mi-am adus aminte de o recomandare de carte fix pe tema pierderii soțului: Joan Didion – The Year of Magical Thinking. Poate ajută.
Cristina, de cand asteptam articolul asta 😀 Am notat unele carti noi din lista ta, desi nu stiu cand le va veni randul .. Ca si recomandare, tetralogia napolitana am citit-o eu in ultima parte din 2018 si m-a prins de numa’. Dupa Prietena mea geniala s-a facut si ecranizare pe HBO. Poate inceputul nu te prinde din prima, dar eu zic ca merita sa continui pentru ca devine din ce in ce mai interesanta. Si fiecare volum e surprinzator. Si Tatal celuilalt copil mi-a placut mult, ca de altfel si Cel care ma asteapta, pe care a mai recomandat-o cineva aici 🙂 Timp sa fie 🙂
Am tot auzit de tetralogie. Musai să o pun pe listă! 🙂
Recomand cu mare drag “Splendida cetate a celor o mie de sori” si “Vanatorii de zmee”, ambele Khaled Hosseini!
Mulțumesc pentru recomandări, Anca! 🙂