Vacanță în 4 la Roma

Ne plimbam zgribuliți pe străduțele din cartier într-o după amiază mohorâtă de februarie. Cu nasul roșu și cu mâinile îndesate adânc în buzunar mergeam pe lângă Mircea care împingea căruciorul domniței atomice. Am vorbit despre tot ce nu apucam în general să ne spunem și mi s-a făcut un dor de vacanță de numa’.

– Hai să mergem într-o vacanță! Vreau într-un loc unde e soare și cald.

Așa a luat naștere ideea concediului la Roma unde e cald și bine. Alex e fan pizza, lasagna, mozzarella și înghețată așa că el a fost în culmea fericirii când l-am anunțat unde urma să mergem. Problema meselor era rezolvată.

În 2009, când am vizitat Roma în doi, nu ne-a scăpat nicio coadă și niciun obiectiv turistic. Problema programului fără stres că avem de văzut neapărat ceva era rezolvată și ea.

Mai aveam de rezolvat problema călătoriei cu avionul și misterul meselor Sarei. Dar să le luăm pe rând.

Zborul

Am ales să zburăm cu Ryan Air pentru că avea un program cu ore decente, nici dis de dimineață și nici noaptea târziu. Mircea a fost inspirat și a rezervat locuri pe rândul 2, dar în fața scaunelor noastre nu mai erau altele așa că am avut la dispoziție un spațiu în care Sara s-a bucurat că putea sta și în picioare. Pe la jumătatea zborului pitica a mai tras și un pui de somn, timp în care eu i-am citit lui Alex o poveste.

Zborul cu Sara e mereu o aventură

La întoarcere n-am avut norocul ca ea să doarmă în avion pentru că își făcuse somnul de frumusețe în aeroport, dar măcar a fost odihnită și ne-am descurcat relativ ok cu ea.

Unde am stat

După ce ne-am tot uitat la variante de hoteluri cu camere suficient de mari ca să aibă Alex patul lui și să ramână spațiu și pentru pătuțul Sarei am ales Hotel 87, de pe Via del Tritone. Nu numai că am avut spațiu mai mult decât suficient, dar era și foarte bine poziționat și ajungeam ușor în puncte importante cum ar fi Panteon, Fontana di Trevi, Piazza Spagna, Piazza Navona, columna lui Traian și Monumento a Vittorio Emanuele II sau Colosseum și Forul Roman.

Camera de hotel

Holul hoelului la etajul nostru

Vedere din camera de hotel – Via del Tritone

Am apreciat mult la hotel că după ce am eliberat camera ne-au dat una mai mică unde să stăm cu copiii până la plecare, așa că am putut sta liniștiți să îi îmbrăcăm și să îi dăm Sarei de mâncare. Știți voi, the little things that matter.

La pas prin Roma

Am mers exclusiv pe jos în tote zilele petrecute la Roma și sunt foarte mândră de Alex care a rezistat eroic, ba uneori s-a ținut mai bine pe picioare decât mine.

Pentru Sara am luat cu noi și căruciorul și Manduca. Pe primul l-am folosit zilnic și era util și pentru cărat diverse, incomod doar când Sara mai dormea și trebuia să mergem încet pe piatra cubică (incomod pentru noi, că ea nu s-a trezit de la zgâlțâială). Manduca a fost baza când ne-am dus la Coloseum și Forul Roman.

Am ales să le luăm pe ambele și pentru că spatele meu nu prea mai rezistă cu cele 9kg ale Sarei, dar și pentru că mă enervează îngrozitor să tot modific Manduca să îmi vină bine când mie, când lui Mircea și ale lui 190cm.

Ce am făcut, ce am văzut

Am povestit aici cum facem noi să avem vacanțe faine cu copii cu tot. La primul city break făcut cu fiecare dintre ei am ales un oraș pe care noi îl văzusem cel puțin o dată așa că scăpam din start de stresul de a vizita obiective turistice, muzee, etc. ca să simțim că am făcut ceva și pentru noi. Cu Alex am fost prima dată plecați la Viena, cu Sara la Roma.

Ne-am propus puține lucruri pentru vacanța și am ales activitățile gândindu-ne mai mult la Alex. El e suficient de mare ca să aprecieze niște lucruri și să înceapă să învețe și ceva istorie.

Prima oprire a fost în Piazza Navona unde ne-am întâlnit și cu Miruna and company. Am stat la o poveste cu aromă de cafea și înghețată, toddlerii s-au tot admirat reciproc și ne-am făcut cu greu și o poză împreună. Experiența lor o puteți citi aici.

Sara și Tudor

Cea mai bună poză din vreo 20 de tentative :) (Arhivă Miruna)

În rest, am tot explorat străduțele, atât cât permitea mega aglomerația, am fost cu copiii la zoo de lângă Vila Borghese, spre încântarea lor, la Colosseum (văzut doar de afară), Columna lui Traian, Panteon, Fontana di Trevi, Piazza Spagna (unde Alex a insistat să urcăm toate treptele – asta după mulți kilometri străbătuți în ziua aia!) și la Disney Store (aveam o misiune clară). Am fi intrat și la Forul Roman dar era o mega coadă la detectoarele de metale, ploua și nu aveam dispoziția necesară să stau să aștept cu Sara în sistemul de purtare.

De mâncare nu mă plâng. Am avut parte de pizza, paste, fripturi la cuptor și supe delicioase în cele mai multe locuri încercate. Cât despre înghețată… Era așa cum mi-o aminteam, bună dar nu impresionantă. Eu rămân deocamdată fan Cremeria Emilia.

Piccolina, tu sei beautiful!

Ne-a întrebat lumea la întoarcere dacă a fost fain și cum ne-am descurcat cu copiii. Da, am simțit că suntem în vacanță chiar dacă am fost toți patru. Măcar că nu am gătit, nu am spălat vase și nu am făcut curat. Nu a fost ușor mereu. Cele mai dificile momente erau la restaurante pentru că Sara nu stă într-un loc decât câteva minute. Degeaba am încercat noi să mergem la masă când dormea că zici că avea senzor – cum ne aduceau mâncarea, cum se trezea. Așa că, cu o singură excepție, mesele noastre nu au fost în patru, ci doar în doi, unul dintre noi la masă cu Alex și celălalt…peste tot cu Sara.

Dacă vă întrebați ce a mâncat ea să știți că supa de legume nu ne-a lipsit de pe masă la niciun restaurant. La alegerea ei a ronțăit coji de pâine și margini de pizza, a gustat din paste, din carne, din cartofi, din orice. În rest, trăiască fructele, biscuiții de bebe, iaurtul și…țiți.

Cel mai important e că am fost împreună, că în cea mai mare parte a timpului toți ne-am simțit bine. Alex s-a oferit chiar să intre cu mine în vreo 3 magazine de unde am plecat oricum cu mâna goală pentru că shopping-ul nu era neapărat în plan și pentru că nu m-au ținut nervii să fac față haosului ce domnea în mai toate magazinele.

Sara cea mereu zâmbitoare a făcut furori oriunde și peste tot. Într-unul din magazine vânzătoarea ne-a întrebat cum îi cheamă, se străduia tare să le vorbească pe înțelesul lor și le spunea mereu pe nume. La plecare, chiar dacă nu am cumpărat nimic, s-a aplecat și i-a spus Sarei: ”Piccolina, tu sei bella. Tu sei…beautiful!”. Și așa a fost și a noastră vacanță la Roma. Beautiful!