Ziua în care cadourile mele s-au transformat în cadourile altora

Recunoștință e primul cuvânt care îmi vine în minte când mă gândesc la petrecerea caritabilă de duminică.

Dacă ați deschis radiourile mai târziu, mi-am donat ziua de naștere pentru a ajuta copiii cu autism, cazuri sociale, din centrele ATCA.  Multă lume mă tot felicită pentru gest. Meritul nu este al meu. Un om cu inimă mare, Nicoleta, m-a întrebat dacă aș vrea să îmi donez ziua și am confirmat fără să clipesc. Ea a organizat totul, iar eu am ajutat cu o parte din premiile pentru tombolă și cu dat sfoară-n țară.

Pentru mine a fost o zi memorabilă. În cifre, am reușit să strângem 1915 lei, adică echivalentul a 38 de ședințe de terapie. Din punct de vedere emoțional, nici nu știu de unde să încep. Am fost copleșită de ajutorul primit în online, de faptul că oamenii am dat share evenimentului ca vestea să ajungă cât mai departe. Am fost impresionată până la lacrimi de o fetiță care a adus bani (și nu puțini) din pușculița ei pentru că voia neapărat să îi doneze pentru copii. Am plutit pe un nor de fericire să văd că oamenii și-au rupt din duminica lor ca să vină la eveniment. Mi-a râs sufletul la curcubeul de hohote de copii. 

Habar nu am câte persoane au fost și nici nu contează. Ce e important e că au venit. Și marea lor majoritate au vent cu copiii sau chiar în formulă completă, cu familia toată. exact așa a fost atmosfera: ca o duminică într-o familie extinsă. 

Vă mulțumesc mult tuturor celor care ați venit. Pentru mine a însemnat cât nu pot eu exprima în cuvinte. Copiii cu autism care vor beneficia de orele de terapie se vor face bine și datorită vouă. 

Le mulțumesc copiilor că s-au distrat, că au rezistat, că au legat prietenii.

Vă mulțumesc și celor care mi-ați scris că sunteți cu gândul la noi și celor care ați cerut contul de donații ATCA pentru a putea ajuta.

Le mulțumesc celor de la La Iris. Ați avut full house și vreo 4 petreceri în paralel. Din unghiul meu totul a fost la înălțime. Felicitări!

Îi mulțumesc lui Verdini pentru spectacolul de magie (și pentru orele târzii până la care Alex m-a ținut trează ca să mai facem niște magie și acasă :) ). Serios acum, încântarea copiilor, sclipirea din ochiilor… Priceless!

Mulțumesc, Ovidiu, că te-ai ținut după noi și ai suprins bucuria și căldura evenimentului.

Trimit mari mulțumiri și tuturor partenerilor și sponsorilor. Fără sufletul vostru mare petrecerea n-ar fi putut ieși atât de bine. 

Nicoleta, îți mulțumesc că te-ai gândit că v-aș putea ajuta donându-mi ziua. 35 va rămâne memorabil!

Cei care simțiți să donați online pentru a-i ajuta pe copiii cu autism să se recupereze o puteți face foarte ușor aici, iar eu vă mulțumesc cu recunoștință.

 
Vă las mai jos câteva poze de la petrecere. De văzut s-a văzut frumos, dar știți cum s-a simțit? ♥

 
Găsiți galeria completă de poze aici.
 
Foto: Ovidiu Udrescu
 
 
Citește și:

Ce putem învăța de la copiii cu autism

Noul meu nume de familie este Prezență

Gesturi mici, bucurii mari
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.