Nu orice minune ține doar trei zile. Unele țin chiar și două săptămâni.
Se încheie azi două săptămâni minunate după care am tânjit de numa’, două săptămâni în care mama a stat la noi. După toate bolile care nu ne-au dat pace timp de mai bine de două luni, o așteptam cu brațele deschise. Eram atât de obosită și fizic și psihic, morocănoasă și abătută, sensibilă și pusă pe ceartă din orice. Aveam nevoie disperată de ajutor și de un strop de pauză de la rutina cu care se desfășoară zilele noastre.
Am apucat în zilele astea să mergem la masă în doi, doar eu și soțul, am ajuns la cosmetică pentru prima dată anul ăsta, ba m-am dus chiar și la coafor. Am stat de vorbă cu mama și ne-am minunat de unele și altele împreună. Am fost la ceai și am plecat de acolo cu cele mai frumoase fotografii făcute de Andreea. Am reușit după îndelungi încercări să mă văd cu Miruna nu o dată, ci chiar de două ori. M-am spălat pe cap fără să am senzația enervantă că Sara plânge în momentul din care mi-am udat părul. Mi-am făcut unghiile. Am stat ceva mai mult cu Alex. Am luat pauză și de o parte din mesele Sarei. Am avut timp să citesc, să scriu, să fac planuri și să mă relaxez puțin toate numai datorită ei. Mama ne-a ajutat enorm cu toate: gătit, copii, strâns prin casă. Priceless!
A fost așaaaaa de bine! Iar acum oftez că a plecat și mai vine scurt abia peste o lună, de ziua Sarei. Și nu a plecat doar ea, ci pleacă și soțul pentru două zile. Așa că de la casa plină cu adulți și ajutor în toate, trec direct la o casă unde copiii sunt mai mulți numeric decât adulții, la două zile în care voi fi și mamă și tată și voi jongla cu doi copii cu nevoi foarte diferite. Mă simt ca Cenușăreasa după ce ceasul a bătut ora 12:00 și magia s-a destrămat. Dar nu-i bai. Am bateriile încărcate, plămânii mei revin și ei la normal. Vorba aia, sănătoși să fim că în rest le rezolvăm pe toate.
Mulțumesc mami! ♥
Foto: Andreea Mitran
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
You might also like
3 Comments
off, tare te mai inteleg. si eu sunt singura doua zile cu copiii. mama mea vine putin, niciodata mai mult de doua trei ore, desi sta in acelasi oras cu mine. uneori asa de mult imi doresc prezenta ei… dar chiar si asa putin cand vine, tot se simte fie si printr o mancare gatita. si eu planuiesc sa ajung saptamana asta la cosmetica, dar inca nu stiu cand si cum voi strecura acea ora in programul incarcat, cu teme, antrenamente hochei si bebe pe care nu am cu cine sa il las dimineața cand as putea merge….
Daa, se simte. Mama a venit de la Oradea. Noroc cu Blue Air – a scapat de CFR si drumurile de 14 ore!
asta e buna sa i o transmit mamei :). adica mama ta vine cu avionul… iar intre mine si mama mea sunt cateva statii de tramvai… scuze daca par frustrata din punctul asta de vedere, dar chiar sunt si recunosc :))).