Zilele trecute Alex a fost…ofensat cand ne-am referit la el ca fiind bebe si mi-a atras atentia foarte serios ca el nu mai e bebe si ca acum e mare.

Si adevarul e ca omuletul are venerabila inaltime de 1 m, ceea ce e dublu fata de cat avea la cele 36 de saptamani de sarcina cand am facut cunostinta live.

1 metru de veselie – de dimineata de cand deschide ochii si imi zambeste si pana seara cand ii inchide.

1 metru de iubire – unde incape fiecare pupic si fiecare zambet pe care ni-l ofera la pachet.

1 metru de grija – cam atat de mare pare imbratisarea lui si dorinta de a sti ca suntem bine, si mai ales atunci cand ma ia in brate si imi spune “Mami, fii si tu mai vesela.”

1 metru de curiozitate – atat de evidenta cand pune siruri lungi de intrebari ca sa se asigure ca intelege tot despre luna, despre soare, despre masini, oameni, mecanisme…orice.

1 metru de umor – in proces de rafinare; e fascinant sa il urmaresc cum se maimutareste doar ca sa ne smulga un zambet.

1 metru de harnicie – la strans jucariile, gatit, ajutat cu rufele, etc…atunci cand vrea.

1 metru de atentie – cu ochisori care privesc atent incercand sa asimileze si sa inteleaga tot ce vad.

1 metru de energie – care pare mai degraba un kilometru (sau 2??) ca sa fiu sincera.

1 metru de creativitate – asa…in stare pura si fara de limite.

1 metru de bun simt si politete – in care pastreaza toate saluturile si “multumesc”-urile cu care ii dezarmeaza chiar si pe cei mai seriosi oameni cu care se intalneste.

1 metru de caldura – care radiaza frumos pe unde trece.

1 metru de blandete – fata de ce il inconjoara.

…

 Sunt atat de multe “lucruri” care in cap intr-un metru de pui puflos si blond!