Ne lipsește timpul (mai mult) petrecut împreună. De când Alex e frate mai mare timpul meu se împarte între mai multe suflete care vor să fie îmbrățișate pufos, care vor atenție dedicată și iubire necondiționată. Sunt zile în care Alex primește prea puțin din timpul meu și asta mi-o arată răspicat prin comportament. Mă străduiesc să fac zilnic câte ceva prin care să îi arăt că el e încă important, că e iubit și că îl văd.
Împărțirea echitabilă a timpului meu între ei doi este, de altfel, una din cele mai mari provocări pentru mine așa cum povesteam într-un video pe blog.
Vânătoarea de comori pe care am planificat-o special pentru el înainte de varicelă e doar un exemplu de activitate de reconectare cu copilul mai mare.
Vânătoarea de comori – O activitate de reconectare cu copilul mai mare
De cu seară m-am pus pe decupat hârtiile colorate, câte o culoare pentru fiecare din cele 4 indicii. M-am străduit să desenez niște pași și să inventez textele în așa fel încât să îl atragă.
Primul indiciu i l-am strecurat în ghiozdan unde tati urma să îl găsească la grădiniță înainte de a-l lăsa pe Alex acolo. Piticul a stat toată ziua cu nerăbdarea de a culege frunze în dum spre casă pentru a primi următorul indiciu.
Seara, când a ajuns acasă mi-a prezentat frunzele adunate și a primit în schimbul lor indiciul cu numărul doi.
Indiciul următor era ascuns pe hol, în norul nostru de depozitare. L-a găsit relativ ușor pentru că îi desenasem și niște fluturi ca cei pe care îi avem pe perete.
Ultimul indiciu l-a așteptat pe Alex chiar în camera lui, sub cartea senzorială.
Comoara care aștepta cuminte să fie descoperită într-o cutie de puzzle era o felicitare pe care i-am făcut-o. Vorbisem despre renul lui Moș Crăciun, Rudolph, cu vreo două zile înainte așa că nu a fost greu să aleg ce să desenez.
Comoara era una simbolică. Căutarea a fost cea mai importantă etapă pentru că Alex a fost foarte mândru că mami a facut ceva special pentru el. A fost foarte fericit să fie în centrul atenției, să citească indiciile și să le descifreze și la final mi-a dat o îmbrățișare care ne-a picat tare bine amândurora.
Voi cum faceți? Ce activități de reconectare cu copilul mai mare folosiți? Feel free to share! 🙂
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
6 Comments
Oauuu!!!
Idee geniala și pt ziua de naștere a unei fete de 8 ani, în care,la final, să işi găsească cadoul. Vedem ce indicii ii putem strecura să fie vânătoarea mai lungă.
O zi superbă îți doresc!
Cred că o să îi placă! La mulți ani, în avans! 🙂
Acum am văzut că mi-ai răspuns, iti multumesc!
Sigur că am răspuns. 😀
Noi am folosit vânătoarea de comori de ziua copiilor noștri, pentru a-și găsi cadourile. A fost haios sa ii vedem căutând indiciile prin curte. Am implicat chiar și câinele bunicii, pe post de indiciu. Cred ca vânătoarea de comori va fi mereu un succes!
[…] M-am inspirat din articolul Cristinei Oțel și am desenat niște pași pe cartonașele […]