– Mami, toți copiii de la școală râd de mine că mi-au căzut doar 3 dinți până acum și fac imediat 8 ani.
– Cine sunt acei ”toți”?
– Vreo 2 băieți.
Când l-am dus acum câteva luni la dentist să ne ocupăm de o carie la o măsea din cele de lapte n-a fost așa dramă. De fapt nu a fost dramă deloc, asta și pentru că l-am tot dus în vizite de împrietenire de-alungul timpului și pentru că înainte de ”marea operațiune” i-am explicat sincer și fără ascunzișuri ce urma să se întâmple. După o traumă din asta stomatologică trăită în copilărie am promis că ai mei copii se vor duce cât se poate de relaxați la dentist. Am început și cu Sara vizitele la dentist, dar suntem încă în faza în care îi dă doctoriței maxim un rânjet cu toți dinții la vedere, de la mine din brațe. 🙂
Am vorbit puțin cu doamna dr. Anca Oltean, medic primar ortodont, despre care sunt cele mai dese motive de îngrijorare ale părinților când vine vorba de dinții copiilor lor, care sunt cele ale medicilor dentiști, despre vârsta optimă la care e bine să începem vizitele la stomatolog și multe alte subiecte din același registru.
Care sunt cele mai dese cauze de îngrijorare ale părinților când vine vorba de dinții copiilor lor?
Cele mai comune îngrijorări ale părinților au legături cu dinții care întarzie să apară pe arcade, pentru o perioadă mai mare de timp. Este vorba de erupția întarziată care poate fi întâlnită atât în dentiția temporară, cât și în cea definitivă. Apoi sunt anomaliile cu diferențe foarte mari, vizibile, între cele două arcade dento-maxilare: dinții de iepuraș, cum se numesc în limbajul părinților. Și aceasta destul de târziu, pentru că atunci când sunt foarte mici copiii sunt simpatici cu acest aspect și vorbesc amuzant. Abia mai târziu, când apar probleme de pronunție încep îngrijorările părinților.
În general, părinții sunt alertați de prezența înghesuirilor dentare din zona frontală, care apare odată cu erupția incisivilor, adică în jurul vârstei de 7 ani și se datorează lipsei de spațiu necesar alinierii acestor dinți. Deci, factorul decisiv pentru părinți este dat de aspectul inestetic al zonei frontale.
Dar una dintre marile îngrijorări ale medicilor sunt, de fapt, cariile interdentare la copii, pentru că ele sunt foarte puțin vizibile de către părinți și, de regulă, sunt sesizate doar la momentul la care devin profunde și apar durerile. Din cauza cariilor dinții ajung să se piardă prematur, fapt cu impact asupra anatomiei faciale pe termen lung.
Mai sunt oameni care consideră că dinții de lapte nu merită prea multă atenție pentru oricum vor cădea? Ce i-ați sfătui?
Din păcate, există acest mit în rândul părinților. Care, de altfel, este și foarte periculos pentru copii. Deși pot părea mici și insignifianți, dinții de lapte ai copiilor au o importanță deosebită pentru dezvoltarea unei danturi corecte și sănătoase. De la dentiția de lapte, un medic ortodont poate anticipa ce probleme pot apărea în viitor la dantura acestora. Un medic specialist în ortodonție și estetică dento-facială este expert în mișcarea dinților, poate ajuta oasele copiilor să crească corect și tratamentul pe care îl gândește personalizat pentru fiecare pacient are rolul ca dinții să rămână în poziția corectă.
Cu cât problemele de creștere osoasă sau de lipsă de spațiu se corectează mai devreme, în așa fel încât dinții permanenți să erupă cât mai aproape de poziția lor corectă, cu atât stabilitatea dinților pe termen lung este mai bună. Corectarea timpurie a problemelor dento-alveolare este mai puțin complicată, copiii sunt mult mai cooperanți și orice tratament timpuriu se va desfășura mai simplu și cu costuri de toate felurile mai puține.
Există o vârstă optimă pentru prima vizită la medicul dentist? Și cum recomandați să îi pregătim?
La medicul dentist, o primă vizită ar trebui efectuată în jurul vârstei de 3 ani, pentru a urmări evoluția dinților de lapte. Sunt părinți care vin și mai devreme, mai ales că e perioada când mămicile diversifică alimentația copiilor și nu știu dacă e OK ca cel mic să nu mestece alimentele, de exemplu. Medicul dentist verifică integritatea dinților, tratează căriile incipiente dacă acestea există, instruiește copilul cum să excute corect mișcările de periaj.
Dacă nu sunt probleme, luați în considerare o vizită la medicul specialist ortodont în jur de 6-7 ani, vârsta la care începe eupția dinților definitivi, deci copilul prezintă o dentiție mixtă, atât dinți temporari, cât și definitivi.
În general, orice astfel de vizită trebuie povestită copilului, chiar dacă avem tendința să credem că el nu înțelege. Să creați o poveste, să implicați un personaj preferat al copilului sau o jucărie pe care o luați la prima vizită. Locul trebuie descris plăcut, mama să fie relaxată. De multe ori, mama e mai încordată decât copilul și de aici tensiunea acestuia și lipsa de cooperare. Prima vizită e doar de împrietenire, de obicei, niciun specialist nu începe un tratament atunci. E doar momentul în care ne cunoaștem, facem schimb de roluri, ne arătăm dințișorii, eventual ne jucăm de-a periatul și tot așa. În niciun caz, ulterior, nu amenințați copilul cu doctorul stomatolog, dacă doriți să mai puteți coopera cu el vreodată în acest sens.
Cum influențează suptul degetului dantura copiilor. Există o vârstă limită după care efectele sunt mai grave? Ce semne ar trebui să urmărească un părinte?
Sunt mai multe obiceiuri vicioase dobândite în timpul primei copilării, pe care părinții trebuie să le urmărească cu atenție. Acestea constituie cauza unor tulburări în dezvoltarea normală a complexului dento-maxilar. E vorba și de sugerea tetinei, prelungită după vârsta de 1 an, dar și de sugerea degetului, precum și interpunerea diverselor obiecte între dinți (creioane, pixuri), roaderea unghiilor (onicofagie), dormitul în aceeași poziție timp îndelungat. Părinții trebuie să conștientizeze faptul că acestea sunt obiceiuri nocive și să le întrerupă cu blândețe, pentru a determina reluarea procesului armonios de creștere. Deci tetinele, fie că sunt suzete, fie că e vorba de biberon, ar fi bine să fie îndepărtate după vârsta de 1 an.
Dacă incisivii au avut de suferit din cauza acestui obicei și ies în afară, ce se poate face? La ce vârstă?
Între 3-7 ani se pot corecta cu succes deformările dento-alveolare survenite în urma suptului degetului sau al tetinei. Se folosesc gutiere miofuncționale din silicon, care au diverse culori astfel încât să fie atractive, iar pentru copii să pară ca o joacă. Tot acum se corectează mult mai ușor deficiențele de înghițire, respirație și vorbire.
La ce vârstă credeți că e pregătit un copil să se spele corect singur pe dinți?
Abia către vârsta de 7 ani putem spune că este copilul mai responsabil, așa încât să înțeleagă de ce se spală pe dinți și să și execute corect mișcările. Chiar și așa, însă, e bine ca, din când în când, părinții să verifice executarea corectă a mișcărilor, plus timpul pe care îl dedică aceștia periajului. Altfel, se acumulează placă bacteriană, se produce inflamație gingivală și pot apărea carii foarte ușor, care să devină repede profunde.
Sigilăm dinții copiilor? Ce presupune exact această procedură și cât timp oferă protecție?
Sigilarea dinților este una dintre cele mai eficiente metode împotriva cariilor dentare la copii, care se face în jurul vârstei de 3-4 anișori, când apare toată dentiția temporară. Eu o recomand, mai ales copiilor care poartă aparate dentare. Această măsură e menită să împiedice depunerile de resturi de mâncare în șanțurile și fosetele de pe fețele ocluzale ale dinților, adică acele suprafețe folosite în masticație, care pot retenționa resturi alimentare și pe care apar mai frecvent cariile.
Sigilările dentare vizează si dintii permanenti, adică molarii și premolarii, întrucât ei sunt cei care prezintă cel mai mare risc de a forma carii dentare. Însă medicul decide dacă sunt și alți dinți care prezintă același risc de a forma carii.
Atenție însă sigilarile nu sunt suficiente pentru protejarea completă a danturii! Acestea nu absolvă pacienții de periajul pe care trebuie să îl efectueze acasă, cu consecvență.
Procedura este minim invazivă, presupune manopere blânde: mai întâi se curăță dintele, prin periaj profesionist, se face fluorizarea, apoi se aplică materialul de sigilare care face priză fie direct, fie cu ajutorul lămpii cu ultraviolete.
În perioada schimbării dinților se poate întâmpla ca, din lipsă de spațiu, dinții noi și mai mari să nu aibă loc și să crească strâmb. Mulți părinți se îngrijorează. Ce ar trebui să știm, să urmărim, să facem în perioada asta? Se pune problema aparatului dentar înainte de schimbarea tuturor dinților?
Sunt mai multe semne pe care părinții trebuie să le ia în considerare în perioada de creștere a dinților:
- să se uite la dinții de sus, din față, care pot crește în afară;
- să verifice dacă dinții din față de sus mușcă în spatele dinților de jos;
- pot vedea dinții înghesuiți, poziția incorectă sau blocarea erupției unor dinți;
- dificultățile de vorbire, de mușcătură sau de mestecare sunt și ele un semnal de alarmă;
- să verifice dacă rămane spațiu între dinții de sus și cu cei de jos, chiar dacă zonele laterale se ating;
- pierderea prea devreme a dinților temporari prin procese carioase – adică din cauza alimentelor care provoacă carii, dacă sunt consumate în exces – bomboane, caramele, prăjituri.
E bine să urmărim aceste semne periodic și să mergem la specialist pentru un consult. Cu cât mai repede intervenim în perioada primei copilării, cu atât e mai ușor pentru copil.
Este posibil, de la caz la caz, ca înainte de schimbarea întregii dentiții, să fie nevoie de un aparat care să ajute dinții să crească corect.
Dacă ar trebui să alegeți 3 mesaje importante despre dinții copiilor pe care să le transmitem copiilor lor care ar fi acelea?
- Igiena dinților e cea mai importantă și ea trebuie efectuată corect de la primul dințișor! Dimineața și seara, mereu, indiferent de oboseală sau locul unde ne aflăm. Acesta este cel mai ieftin tratament pe care un părinte îl poate aplica copiilor acasă.
- Alimentația copiilor e foarte importantă pentru menținerea dinților sănătoși. Fructele și legumele proaspete sunt cele care constribuie la sănătatea orală. Carierea dinților poate duce la pierderea lor prematură, ceea ce va avea impact negativ asupra integrității dentiției pe termen lung.
- Nu amânați vizita la medicul ortodont până la adolecența copiilor – când se completează toată dantura copiilor cu dinți permanenți, dacă vedeți cel mai mic semn de anomalie dentară!
Îi mulțumesc doamnei doctor pentru că și-a luat timp să răspundă pe îndelete la întrebări, iar copiilor voștri le doresc zâmbete de nota 10. 🙂
Dr. Anca Oltean este medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială, cu experiență în domeniu de 16 ani si peste 4,000 de cazuri tratate. Este primul medic român și singurul admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), două dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume. Pentru mai multe informații despre noua ortodonție, dr. Oltean vă așteaptă pe www.ancaoltean.ro.
Sursa foto titlu: Adobe Stock
Citește și:
Ce să îi dau copilului meu să mănânce?
5 mesaje pentru părinții de copii școlari
Când copilul cere o zi de 100 de puncte
Cum devii fluent în limba preferată a copiilor: jocul
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
2 Comments
Cu mentiunea ca e foarte tarziu sa duci copilul la dentist la trei ani. Ghidurile din vest recomanda sa ii ducem de la aparitia primului dinte. Nu ii va face nimic dentistul atunci, dar asta e si ideea: sa se obisnuiasca si copilul si parintele cu dusul la stomatolog. Scad mult sansele ca, la 3 ani, sa aiba nevoie de vreun tratament. In schimb, la 3 ani, unii parinti intreaba daca ar fi bine sa inceapa sa-l spele pe dinti
Felicitari pentru interviu.
Și noi am ajuns mai devreme la dentist, nu la primul dinte, dar nici la 3 ani.