– Hai să plecăm undeva!
Cuvintele mi-au ieșit din gură înainte să mă pot gândi la ele. Așa a început să prindă contur vacanța noastră pe Coasta de Azur. Nu mai fuseserăm plecați de aproape un an, de când am petrecut câteva zile la Barcelona. De atunci s-au întâmplat multe, cel puțin din punct de vedere business: luni de construit, de testat, multe proiecte în toamnă și care au culminat cu un aproape-burnout, un Crăciun și un revelion petrecut doar în 4 și o o gripă care mi-a pus capac.
Era frig și urât afară, niciun semn prevestitor de primăvară. Voiam să mergem undeva nu foarte departe, dar cu grade măcar puțin mai multe. Noi ne-am simțit minunat în Provence în ultimul concediu de dinainte să se nască Sara așa că am ales ca destinație Nisa și împrejurimile.
Am avut la dispoziție o săptămână întreagă să facem loc pentru tot felul de experiențe.
Duminică am ajuns după amiază târziu așa că am avut timp doar de o plimbare prin centru, prin zona apartamentului închiriat, de mâncat cina și de cumpărat câte ceva pentru micul dejun.
Luni a fost zi de relaxare, de explorat orașul. Ne-am plimbat mult și am stat o grămadă pe plajă unde Alex și Sara au stat mai bine de o oră fugind de valuri și aruncând pietre în apă.
Marți aveam luate bilete la acvariul din Antibes – Marineland – încă de la București. A fost una din cele două zile în care a plouat non-stop. 🙂 Am luat tramvaiul vreo 2 stații până la gara și am ajuns cu TGV-ul în Antibes în aproximativ 20 de minute. Ca o paranteză, ne-am deplasat cu trenul cam peste tot, cu vreo trei excepții când am luat bus sau Uber. Cu autobuzul ne-a ajuns o singură călătorie ca să ne lămurim că nu vrem să repetăm experiența: a întârziat, ne-am călcat în picioare, am stat niște zeci de minute fiecare cu câte un copil în brațe (în picioare!). Trenurile circulă cu punctualitate, iar pentru direcțiile care ne interesau pe noi veneau la câte 15 minute. Cât despre Uber, fiecare cursă a fost impecabilă și, de reținut, e mai ieftin decât taxiul. Gata paranteza, să revenim la ploaia torențială din Antibes.
Am descoperit că haina de ploaie a Sarei nu prea era haină de ploaie și i se udase geaca pe dedesubt. Am cumpărat cel mai mic hanorac gri și urâțel și care îi era prea mare, am cumpărat și pelerine și încă o umbrelă. Ne-a plouat în continuu până aproape de finalul vizitei. Trecând însă peste frig și ploaie, copiii au fost fascinați de delfini, balene, foci, urși polari și pinguini. Sarei i-a plăcut mult spectacolul cu delfini, iar Alex refuză să aleagă pe motiv că i-au plăcut toate și nu e cinstit să îl pun să facă un clasament. Când am ajuns la gară pentru întoarcerea la Nisa se oprise și ploaia. Evident.
Miercuri, pentru că încă ploua, am lenevit în prima jumătate a zilei și ne-am refăcut după plimbarea prin frig și ploaie. După amiază însă vremii i s-a făcut milă de noi și și-a oprit stropii de apă ca să putem explora alte colțuri de Nisa. Am urcat pe Colline du Châteaux să admirăm orașul și faleza de la înălțime. Nu știu cum sunt copiii voștri, dar ai noștri sunt cu atât mai încântați cu cât numărul de scări de urcat e mai mare. Nu glumesc! Așa că au fost foarte bucuroși de plimbarea noastră, de calisson-urile cumpărate pe drum, de priveliște, de cascadă și de mirosul de pădure. La coborâre se lăsa deja seara, dar tot am făcut o plimbare pe faleză unde am fost întâmpinați de spectacolul valurilor furioase care loveau cu putere stâncile.
Joi a fost ziua dedicată plimbării prin grădinile de vis ale vilei Ephrussi de Rothschild, din Saint-Jean-Cap-Ferrat. Excursia asta a fost o încântare pentru toată lumea. Pe de o parte, am stat în aer liber și curat, am admirat fântâna care cântă și dansează, am studiat plante de care nici nu știam, copiii au fost în culmea fericirii și se tot strigau unul pe altul pe măsură ce mai descopereau câte ceva. Judecând după fețele lor, cactușii uriași au fost printre preferații lor. Ne-au plăcut mult și grădina japoneză și cea exotică și cea de trandafiri și cea de bambus și cea cu ierburi provensale, tot. Pe de altă parte, vila e încântătoare și poate fi vizitată, dar nu e atât de mare încât copiii să se plictisească. Sara a fost fascinată de colecțiile de cești, rochiile și pantofii de pe vremuri.
La întoarcerea în Nisa am explorat și parcul pentru copii amenajat aproape de locul unde stăteam, spre marea fericire a copiilor.
Vineri ne-a zâmbit și soarele, în sfârșit. Am plecat să vizităm Èze, un sat medieval absolut fermecător. Străduțe înguste, pietruite, scări, mandarine în pom, o grădină exotică prin care ne-am plimbat cu capul în norii negri (la propriu!), mâncarea delicioasă cu o priveliște pe măsură – toate au făcut ca excursia noastră să fie memorabilă.
Sâmbăta a fost pentru Monaco. Am avut soare din plin de data asta, ba poate prea din plin. Am mers cu trenul, ne-am învârtit prin oraș, am mâncat super bine și ne-am pus pe vizitat. Am trecut un pic pe la palat – zona deschisă publicului e mică, am admirat pe îndelete colecția de mașini a prințului, ne-am plimbat prin port, am văzut linia de start pentru cursa de F1 pentru care se pregăteau cu spor (e o muncă absolut colosală să montezi tot și să demontezi doar pentru o cursă), am văzut și cazinoul celebru și ne-am holbat la mașinile parcate în fața lui. 🙂
Duminică am sărbătorit Paștele după posibilități, ciocnind ouă desenate cu un creion. Apoi ne-am luat timp pentru o ultimă plimbare prin Nisa și, desigur, ne-am oprit încă o dată o oră pe plajă pentru ca Alex și Sara să fugă de valuri și să arunce cu pietre în marea agitată. E un sentiment tare fain când copiii tăi nu te bagă în seamă timp de atât de multe zeci de minute!
A fost un concediu cu copiii pe Coasta de Azur foarte fain, ca un platouaș cu de toate: experiențe senzoriale bogate, timp împreună, ceva tantrumuri, mult râs și poftă de a reveni cândva. Într-un fel mă bucur că mi-a luat așa de mult să mă așez să povestesc despre vacanța noastră, pentru că am avut ocazia să o retrăiesc.
Citește și:
Mergeți în concediu cu copiii? Cu amândoi?!
Secretul zborurilor liniștite cu copiii
La Legoland timpul zboară
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
2 Comments
Cat de fain! Parca m-am plimbat si eu pe acolo cu voi. Imi plac genul asta de vacante – cu plimbari, cu vizitat si descoperit locuri noi.
A fost o săptămână tare faină. 😀