Ori de câte ori ne vedem ne întindem la povești. Andreea e genul de om pozitiv, curios, deschis și sincer cu care poți vorbi ore în șir. Are o poveste puțin diferită față de alți antreprenori pe care ți i-am prezentat pe blog până acum și mi-am dorit să ți-o spună și ție. Cool cum e ea, a acceptat cu bucurie. Așadar, te invit să o cunoști pe Andreea Teodor, Nutrition Coach.
Andreea, tare mă bucur că ai acceptat invitația de a sta la o poveste despre antreprenoriat! Am să încep cu întrebarea pe care cei mai mulți invitați în această rubrică o consideră cea mai dificilă. 😊 Cine ești tu dincolo de toate etichetele pe care le folosești ca să te prezinți în general?
Mă consider o femeie simplă care a avut norocul să dea de oamenii potriviți în viață, la momente cheie. Am fost pasionată de voluntariat și m-am implicat în ONG-uri încă din clasa a X-a, ceea mi-a adus mulți oameni și experiențe mișto în viață. Genul de oameni și experiențe care mi-au schimbat complet traseul profesional.
Am multe pasiuni și cred că asta m-a ajutat mult să îmbin câteva domenii în activitatea mea, spre exemplu life coaching-ul cu nutriția, ceea ce nu mai face nimeni chiar așa la noi. Sau să introduc elemente de spiritualitate precum meditații ghidate sau lucrul cu intențiile și vizualizarea în programele mele. Pe lânga asta, sunt o femeie care investește mult în ea: merg de ani de zile cam la orice workshop de dezvoltare personală și spiritualitate prind, urmez constant cursuri pentru că îmi place să primesc informații de la cineva cu mai multă experiență, sunt super pasionată de fitness și clasele de aerobic, și ca orice om, îmi place maxim să călătoresc, să explorez lumea asta mare și frumoasă și să citesc.
După cum vezi, n-am nimic ieșit din comun sau special față de majoritatea oamenilor. Ce mă diferențiază totuși este că îndrăznesc să visez mult și să văd oportunități acolo unde alții văd blocaje. Aș zice chiar că sunt un pic prea visătoare, dar asta m-a și adus unde sunt astăzi.
Care e povestea ta? Cu ce te-ai ocupat înainte să devii antreprenor?
Mi-am deschis business-ul de nutriție la 23 de ani, așa că înainte să fac asta, experiența mea a însemnat vreo 5 ani de voluntariat, facultate, vreo două internship-uri și 3 veri de job-uri în SUA, job-uri de restaurant sau cafenele unde munceam 12 ore pe zi, dar cu ele mi-am plătit diverse cursuri de formare. Așadar nu prea există o carieră a Andreei înainte de a devin nutritionist – freelancer.
Am avut totuși o experiență destul de bogată în ONG-uri și Universitatea Alternativă + facultatea de publicitate, de unde mi-am luat cunoștințele de bază pentru a-mi lansa singură business-ul. După ce am terminat facultatea, mi-am luat bagajele și m-am mutat în SUA cu visul de a avea o nouă viață, de a studia acolo nutriție și bineînțeles orbește motivată de o relație de cuplu proaspăt începută cu cineva de acolo. Acum uitându-mă în urmă, a fost o decizie complet nebunească și necântărită, dar mă bucur că am făcut asta, pentru că m-a maturizat mult și m-a făcut omul și profesionistul care sunt astăzi.
Povestea mea este că înainte să studiez nutriția, am avut și eu ani întregi la activ de ținut diete și încercări eșuate de a slăbi, care începeau cu înfometare și se terminau cu toate kilogramele care se întorceau înapoi. Când am dat de cap mâncatului pe fond emoțional și am făcut pace cu mâncarea și propriul corp, mi-am dorit să le arăt și altor femei că se poate.
Ce te-a determinat să renunți la job-ul plătit? A fost un moment anume sau ai știut mereu că antreprenoriatul e ceva ce vrei să încerci?
Aici am norocul că nu am cunoscut niciodată comfortul financiar din corporație sau al unui job bine plătit înainte de a devin antreprenor. Primii ani au fost grei, dar nici nu știam ce înseamnă să ai bani și ei să vină constant, lună de lună. Deci din punctul acesta de vedere cred că mi-este mai ușor decât altor persoane. Pentru mine o sumă de 2000-3000 de lei însemnau ceva WOW, pentru că erau primii bani câștigați prin munca mea, din afacerea mea. Și nici nu îmi trebuia mai mult. Am avut și lipsuri, dar a meritat sacrificiul.
Și în plus, la 23 de ani, nu am avut mare lucru de pierdut: nu aveam familie, nu aveam rate la bancă și nu îmi făceam griji că nu mi-aș fi găsit job dacă treaba cu nutriția mergea prost.
Nu știu care mi-a fost motivația, pe lângă faptul că îmi doream mult să fac nutriție și coaching și să pot lucra de oriunde. Visam să călătoresc ca un nomad în timp ce lucrez. Bine, încă mă văd plimbându-mă cu rulota câteva luni prin ASIA, never say never. Cred că visul de a avea eu libertatea supremă – unde libertatea este una dintre valorile mele principale – asta m-a mânat în această decizie.
Spune-ne ce faci tu ca nutrition coach.
Ca să o împachetez frumos, ajut femeile să scape de tirania dietelor și să depășească mâncatul pe fond emoțional.
Concret, folosesc coaching-ul ca instrument într-un proces de schimbare de obiceiuri pe termen lung, conform obiectivelor clientului: unde vrea să ajungă și unde e acum, apoi îl ghidez pas cu pas. Și multă educație. Îi arăt clientului cum ar trebui mănânce ca să își atingă și mențină obiectivul, cum să se antreneze, cum să își creeze o rutină de somn și programe de stress-management, astfel încât stilul acesta sănătos de a trăi să nu fie doar despre slăbit. Pentru că în contextul mare al sănătății, slăbitul este așa, doar o parte.
Lucrez mult cu femeile care se confruntă cu mâncatul pe fond emotional și le ajut să aibă o relație normală cu mâncarea. Să nu se mai simtă vinovată că s-au bucurat de 2 felii de pizza sau puțină ciocolată și să se bucure de mâncare în timp ce slăbesc. Pentru că da, se poate!
Asta ar fi așa pe scurt. Pe lângă partea de nutriție, țin programe online sau workshop-uri pe orice înseamna body image sau body positivity, o relația armonioasă cu mâncarea, stress-management sau autocunoaștere.
Care sunt 3 lucruri care definesc brand-ul tău de profesionist?
Hmm, greu de ales. O să îți zic ce îmi spun clientele:
Profesionalismul – toate materialele pentru clienți sunt făcute cu atenție, cu design plăcut și ușor de urmărit, explicat în limbaj simplu, ca pentru orice om și mai presus de orice, sunt gândite pentru fiecare client în parte. Nu trimit planuri alimentare așa, în bulk. Fiecărui client îi acord 2-3 ore când vine vorba de construirea unui plan care să îi și placă.
Sunt blândă, dar fermă – înțeleg perfect nevoia noastră de a fi mai blânzi cu noi și a renunța la perfectionism. Partea cu a fi fermă am învățat-o mai greu, pentru că mi-era teamă să nu fiu dură cu clienții și să îi fac să se simtă vinovați sau rușinați dacă se abat de la plan. Adevărul este că nici nu le fac vreo favoare cu blândețe și atât, așa că mi-am lucrat mult capacitatea de a da un feedback constructiv, care chiar să-l ajute pe client, nu să îl țină pe loc.
Empatie – cred că e tare important să lucrezi cu cineva care trece prin ce ai trecut tu, mai ales că atunci când femeile se luptă cu mâncatul pe fond emoțional, au impresia că doar ele au problemele acestea, că ele sunt nemaiauzite, nemaiîntâlnite și că doar ele nu au deloc control sau ambiție când vine vorba de mâncarea. Heh, nu este deloc așa. Și trecând prin asta și eu ani de zile, cam știu cum e să fii acolo.
Cine este clientul ideal pentru produsele și serviciile tale?
Clientul ideal este orice persoană are răbdare, înțelege că rezultatele rapide nu sunt sustenabile, vine la ședințele programate chiar și atunci când a făcut totul pe dos față de a ce am stabilit – pe scurt, he shows up no matter what, este sincer și deschis cu mine și receptiv la ce avem de făcut. Care investește cu plăcere, timp, energie și bani acolo unde are nevoie: în produse și servicii de calitate, nu în rețete minune care dau roade în 7 zile (nici nu există așa ceva oricum).
Evit să lucrez cu persoanele care îmi cer rezultate rapide, care se înfometează deși eu le explic constant că mănâncă prea puțin și nu se va termina ok, care vin la mine și așteaptă soluții nemaiauzite și sar dintr-un program în altul sau de la o dietă la alta. În realitate noi nutriționiștii deținem cam aceleași informații și nu este un domeniul în care putem veni cu ceva inovativ, pentru că ne bazăm toți pe aceeși știință. Și ceea ce funcționează cu adevărat, sunt lucrurile acelea basic pe care clienții nu le fac pentru că le consideră prea simple ca să funcționeze.
Mulți oameni cred că libertatea de a lucra pentru tine este de invidiat. Cum se vede libertatea asta din unghiul tău?
Este o libertatea care vine cu responsabilități enorme. Este foarte greu să fii propriul șef și dacă nu ești o persoană disciplinată și organizată, asta nu prea te ajută la început.
Libertatea de a lucra pentru tine are multe avantaje, dar nu e pentru oricine. Părerea mea este că stresul e măricel în primii 3-5 ani de business când siguranța financiară ba e, ba nu e. Pentru unii oameni nu merită.
Eu spre exemplu, am realizat că uneori e greu să separ viața profesională de cea personală: adesea seara sau în weekend mai răspund la câte un e-mail sau mesaj de la cliente sau le ajut cu sfaturi punctuale. Mie una nu-mi vine să nu răspund clientului de vineri până luni dacă văd că este ceva important. Și mai sunt lucruri care iau mult timp, desi nu pare: să îți întreții singur conturile de social media, comunitatea ta, să îți organizezi tu tot.
Eu la mine în business pe lângă coaching și nutriție fac PR, marketing, social media, promovare, e-mail marketing, blogging, puțină contabilitate și project management. J Lucrurile acestea iau mult timp și desi ai spune că pot angaja pe cineva, adevărul este că puțini pot face pentru tine anumite lucruri. Eu spre exemplu nu aș avea încredere să îmi scrie altcineva pe blog, mai ales dacă nu are studii în domeniu.
So yeah, libertatea asta este și nu este. Pot oricând să îmi iau o lună liberă dacă am chef, cu asumarea faptului că este posibil să nu am venituri. Este o libertatea care ar fi bine să vină și cu multă responsabilitate.
Care e cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o de când ești antreprenor?
Cât de important este să ai un cont de economii și să nu trăiești de la un salariu la altul. Pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla. Eu spre exemplu în martie aveam super planuri pe hârtie, workshop-uri, cursuri, programe online. Cine ar fi zis că o să vină o pandemie și că e posibil să rămân aproape de tot fără venituri? Nu se știe niciodată. În plus, dacă te îmbolnăvești sau nu mai poți lucra sau te lasă toți clienții deodată, ar fi bine să ai pe ce să te bazezi.
Să ai răbdare și să fii conștient că este un roller coaster și că nu îți va merge din ce în ce mai bine fără să ai și luni proaste.
Să investești constant în tine! Coaching, cursuri de formare, automatizarea unor anumite task-uri, consultanță și ce mai ai tu nevoie. Nu te zgârci și nu încerca să faci totul singur.
Care a fost un moment dificil în aventura de antreprenor și cum l-ai depășit?
Vara lui 2018 prin august, când urma să mă întorc în SUA după câteva luni petrecute în țară și mă bazam pe anumite venituri care nu au mai venit. Pe scurt vreo 2 cliente cu care agreasem un program s-au răzgândit și a treia a întrerupt pentru că a rămas fără job. Mi s-a părut un moment foarte frustrant, pentru că se tot întâmplase să mi se amâne programe și era frustrant. Atunci când știi că ai un număr de clienți, te cam bazezi pe veniturile respective și îți faci planuri cu banii aceia. Dacă ai noroc, nu sunt planuri cu semnătură și contracte cu colaboratori, ci poate un plan de vacanță sau ceva ce poți amâna. Când se răzgândește clientul pe ultima sută de metri sau întrerupe brusc un program, e dificil. Atunci a fost primul moment când m-am gândit că mi-ar fi mai bine într-un job unde să am un venit lunar stabil și să nu mai fac peri albi de la stress. Din fericire, l-am depășit rapid când clienți noi au început să vină, să aibă super rezultate și să mă recomande mai departe.
Împărtășești cu noi un motiv de mândrie legat de munca ta ca nutrition coach?
Mândria mea cea mai mare este legată de schimbările clientelor: dincolo de faptul că slăbesc 10, 20, 30 de kg, mă fericește mult când văd că nici nu le mai trebuie junk food, dulciuri sau ce prostioare mai mâncau înainte. Când îmi scriu fetele după luni sau ani de la încetarea colaborării să îmi zică ce bine le merge încă și că s-au menținut super ușor. Bucuria mea este când ele se transformă cu totul, își schimbă percepția despre ce înseamnă un stil de viață sănătos și mențin cu ușurință obiceiuri bune.
Ca să ai success ca antreprenor trebuie să…
să ai răbdare, să ceri ajutor când nu știi cum să depăsești blocajele, să investești în coaching și / sau consultanță. Mai ales la început! Ah, și să ai răbdare și nervi tari.
Dacă ar fi să dai un singur sfat despre antreprenoriat cuiva care vrea să își lanseze propriul business care ar fi acela?
Să aibă bani puși deoparte din care poate trăi cel puțin 6 luni confortabil. Să nu se bazeze pe business din prima lună sau chiar în primul an, pentru că va fi frustrant. Asta este singura mea greșeală, nu m-am bazat pe nimic și mulți ani nici nu am pus deoparte. Cred că și 200 de lei pe lună în 4 ani, ar fi făcut o mare diferență.
Și să accepte sfaturi doar de la cei care sunt unde vor ei să ajungă, să nu le dea ascultare altor nay-sayers.
Unde te găsim în online?
Activă zilnic sunt pe pagina mea de Facebook, dar mă găsiți și pe Instagram și pe site.
Mulțumim mult, Andreea! 🙂
Citește și:
Emotional eating: Atunci când mâncarea deține controlul
”Business-ul meu e dedicat oamenilor care se lasă pe ei înșiși la urmă.” – De vorbă cu Adela Ioniță despre freelancing
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
You might also like
Leave A Reply