O abilitate la modă, pe care mulți o caută la potențialii noi angajați și pe care, în consecință, mulți candidați susțin că o au, dar care e adesea greșit înțeleasă și mai ales aplicată necorespunzător – cam așa e multitasking-ul in ziua de azi.
Creierul nostru se poate concentra la câte un lucru pe rând
“Multitasking înseamnă să faci mai multe lucruri deodată” – aud asta foarte des. Și e corect, dacă ne gândim că putem merge și vorbi în același timp sau că putem dansa în timp ce ascultăm muzică. Dar când vine vorba de atenție, multitasking-ul devine un mit. Creierul nostru se poate concentra la câte un lucru odată.
Încearcă să scrii un text sau un mail în timp ce vorbești la telefon. Ce se întâmplă? Dacă te concentrezi pe scris, la un moment dat îți dai seama că habar nu ai ce ți-a spus cel de la celălalt capăt al firului în ultimele secunde și te trezeșți că întrebi “Ce ai spus (că nu am auzit/înțeles)?” sau că aprobi cu câte un “îîîhmm”. Mai există aici și varianta cu “Te aud cu întreruperi”. Dacă, în schimb, te concentrezi pe conversația telefonică, când recitești textul scris între timp îți dai repede seama că fie nu are sens, fie ai omis cuvinte sau litere, fie le-ai dublat, fie că ai inserat în text cuvinte din conversație. Și acum imaginează-ti că nu recitești mail-ul și îl trimiți. Ce îi transmite destinatarului un astfel de mail plin de greșeli? Probabil că nu îi va lua prea mult timp să își dea seama că nu era o prioritate pentru ține din moment ce nu te-ai asigurat că ceea ce îi scrii este și corect.
Neurostiinta a demonstrat în repetate rânduri în ultimii ani că, atunci când vine vorba de activități intelectuale, care necesită concentrare, nu putem procesa simultan mai multe informații. În cel mai bun caz, multitasking-ul într-un astfel de context, ar putea însemna că creierul nostru trece foarte repede, secvențial, de la o activitate la alta. Diferite sarcini pe care le avem de făcut activează și solicită diferite părți ale creierului.
Hai să ne imaginăm un scenariu în care ai de scris ceva important, la un moment dat (în timp ce scrii) primești o notificare într-o aplicație (Facebook, messenger, etc.), iar apoi îți sună telefonul. Ține minte că pentru fiecare din aceste activități vei folosi părți diferite ale creierului. Să zicem că ele se luminează pe măsură ce sunt activate.
Când încerci să faci multitasking și să te ocupi de toate cele de mai sus, foarte pe scurt în creier se întâmplă următoarele… Lucrezi cuminte la ce ai de scris. Vezi notificarea. Creierul tău ia decizia să te oprești din scris, (se stinge lumina într-o parte a creierului) și să citești notificarea (se aprinde lumina în altă zona). Notificarea cere neapărat un răspuns (se stinge lumina…) așa că te apuci de tastat (se aprinde lumina în altă parte). Ai terminat de scris și de pus emoticoane (se stinge lumina) și revii la documentul inițial (se aprinde lumina). Nici nu apuci să vezi bine unde ai rămas cu textul că sună telefonul. E mama. Trebuie să răspunzi. Creierul decide să te oprești iar din scris (se stinge lumina) și să începi conversația la telefon (Ghici ce? Se aprinde lumina în altă parte a creierului). Și uite așa ai reușit să stârnești un joc de lumini amețitor. Te mai întrebi la sfârșitul zilei de ce ești obosit? Un motiv este că ti-ai amețit creierul făcând multitasking, cerându-i să ia mai multe decizii în fiecare fracțiune de secundă.
Adevărul despre multitasking și 5 motive să te lași de el
Când faci multitasking cu activități incompatibile cu stilul acesta de lucru:
- nu ești mai productiv, ba dimpotrivă – Odată întreruptă o activitate, când revii la ea sunt șanse mari să nu ții minte unde ai rămas și să fii nevoit să o iei de la capăt, ceea ce se traduce în viteză mai mică de lucru și mai mult timp consumat până la finalizarea sarcinii respective. Dacă vrei să fii mai eficient încearcă mai bine să grupezi sarcinile similare – fiecare tip de activitate solicită o anumită parte a creierului și, cu fiecare task nou de același tip, viteza de execuție crește.
- nu obții o calitate mai ridicată a muncii – Cercetător în neurostiință, John Medina, vorbește în cartea “Brain Rules” și despre multitasking. Tot el a făcut și un studiu ca să arate cât mult crește rata erorilor când încercăm să jonglăm cu mai multe activități.
- te expui inutil la stres – E și normal, dacă crezi că trebuie să fii mereu în alertă.
- riști să strici relații – Probabil că nu pleci nicăieri fără telefon, dar măcar la masă și la întâlnirile cu oameni care contează pentru tine lasă-l în buzunar. Cum scriam și aici, să stai cu degetul pe smartphone și cu ochii pe ecran în loc să te bucuri de compania celor cu care stai la masă… E păcat, zău! Nu te bucuri pe deplin nici de mâncare și nici de companie.
- te poți pune pe tine și pe alții în pericol – de exemplu dacă încerci să scrii mesaje în timp ce conduci sau când te plimbi pe stradă cu nasul în telefon fără să fii atent pe unde mergi.
Dacă te regăsești în exemplele de mai sus, îndemnul meu este ca dată viitoare când lucrezi la ceva important, să te gândești dacă merită să te întrerupi când apare notificarea sau când sună telefonul. Iar dacă tentația e prea mare, până lucrezi la acea activitate oprește orice altă aplicație care îți poate distrage atenția și pune telefonul pe modul silențios.
Unele activități e pur și simplu mai bine să le faci pe rând! 😉
Citește și:
Cum îți faci timp pentru ce e important
To do list-ul: prieten sau dușman?
5 metode prin care să scapi de procrastinare
Tu știi cât timp îți ia statul pe internet?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Comment
[…] la multitasking – am dedicat un intreg articol acestui subiect aici, asa ca nu reiau in detaliu, dar cand vine vorba de activitati care necesita atentie, creierul […]