De la mami, pentru Sara
 

Nu ești primul meu copil, dar ești ultimul. Și asta este ceva la fel de special pentru că tu ești specială.

Mă uit la tine cu admirație și drag și inima tresaltă de mândrie. Ești veselă, curajoasă, curioasă, bună, prietenoasă și drăgăstoasă. Ești foarte…tu. Ai ochii lui tati, dar genele mele. Ai părul creț ca mami, dar semeni mai mult cu tati. Vrei să fii ca fratele tău, dar ești, de fapt, atât de diferită de el.

Când s-a născut Alex m-am născut și eu ca mamă. E adevărat, el mi-a dăruit primul ”mama”, primii pași, primul zâmbet știrb, prima căzătură zdravănă, primele bucurii de mamă și primele frici.

Iar tu, pitica mea, mi-ai dăruit ultimul ”mama” rostit pentru prima oară, ultimii primi pași, ultimul prim zâmbet știrb, ultima prima mângâiere și ultimul prim pupic. Cu tine cânt pentru ultima dată toate cântecele copilăriei. Cu tine redescopăr pentru ultima dată bucuriile mici și pofta de joacă. Cu tine trăiesc pentru ultima dată primele tale emoții.

Ești unică prin felul tău de a fi. Nu ești primul meu copil, dar ești ultimul. Și asta chiar e ceva special. ♥

Am descoperit poezia de mai jos pe vremea când erai doar un ghem de om și, deși nu am scris-o eu, e ca și cum ar fi cuvintele mele.

 
*****
 

To My Second Child

You’re not my first; that much is true.

I loved another before loving you.

I’m a different mother this time around.

More calm and confident I’ve found.

With your brother, everything was new.

I was focused on his every move.

Each tiny smile was photographed.

I changed my ringtone to his laugh. 

Since you came, there’s a new dimension.

Two children now want my attention.

And sometimes you’re left in your chair,

Whilst I play with your brother over there.

 I cannot watch your every move.

Or, when you cry out, jump to soothe.

I don’t panic every time you sneeze,

And dash you off to A & E.

Your rattles and teds are hand-me-downs,

(And some toys may have lost their sounds.)

There’s less concern if your blanket’s scratchy,

And your baby book is a little patchy. 

I know what the next months have in store.

And each phase you reach, I’ve seen before.

This doesn’t mean I love you less.

This time the feeling’s more complex. 

I’m pleased to see you learn and grow,

But it also pulls my heartstrings so.

I was so excited first time ‘round.

This time I want to slow things down. 

Your ‘firsts’ will all be ‘lasts’ for me.

Last crawl and last to ride my knee.

Last nappy, breastfeed, spoon of mush.

Last rock-to-sleep, last cry to hush.

 You were not my firstborn this is true,

But the last child I will have is you.

You’re the last lullaby I’ll ever sing.

And ‘lasts’ are a special kind of thing.

(Sursă poezie aici)
 
Sursa foto titlu: Shutterstock
 
 
Citește și:

Scrisoare către copil

Scrisoare către al doilea copil

Ce am învățat de când sunt mama a doi copii
 

Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.