Iubita mea mică,
mă uit la tine și știu cât sunt de norocoasă. Părul tău blond și creț îmi aduce aminte de mine când eram mică. În rest, ești toată tati iar el e mândru de nu se poate. Ești veselă, curioasă și curajoasă, zâmbești de dimineața până seara și ne topești cu mici îmbrățișări pufoase când ne așteptăm mai puțin.
Ești doar un ghem de om și ești atât de înțelegătoare și de răbdătoare atunci când:
Alex te îmbrâncește de câte ori trece pe lângă tine doar pentru că poate, dar știu sigur că te iubește;
nu îți dă voie să pui mâna pe multe din jucăriile pe care ai vrea să le încerci și când îți închide ușa în nas atunci când vrei să intri în camera lui;
nici puținele tale jucării nu pot fi doar ale tale;
ai vrea să dormi și el țopăie, aleargă și țipă prin casă;
mă joc cu el tot felul de jocuri cu piese mult prea mici pentru tine și tati te ține în brațe ca să nu ajungi să le bagi în gură;
Alex are nevoie de mine să îl liniștesc exact atunci când ție îți este foame;
mâncarea nu e gata la timp pentru că sunt singură și nu reușesc mereu să le fac pe toate cum mi-aș dori;
plecăm de acasă fără tine și ne spui ”pa” cu ochii triști. Iar când venim acasă și fugi și îmi sari în brațe jur că mi se înmoaie tot corpul de drag și dor.
Tu nu ne-ai avut niciodată doar pentru tine și nu știi cum e ca toată atenția noastră să fie îndreptată doar spre tine. Tu ne ai pe noi și îl ai și pe Alex. Nici lui nu îi este mereu ușor, dar e mândru tare de tine și abia aștepta să vă jucați amândoi. Oricât v-ați certa și v-ați supăra unul pe altul o să vă fie bine împreună. O să mă înnebuniți cu toate prostiile pe care le veți face și o să mă enervez cel mai probabil, dar nici o clipă nu voi înceta să vă iubesc.
Nici poze nu am atâtea cu tine câte am cu Alex. Cu el totul era nou pentru mine și îmi doream să îmi rămână amintire. Cu tine însă îmi fac mai multe amintiri mentale. Mă uit la tine lung, te studiez și încerc să savurez fiecare clipă încercând cu disperare să încetinesc timpul.
Când te țin la piept înainte de culcare și pui mânuța pufoasă pe mine ca și cum nu ai mai vrea să mă împarți cu nimeni suntem doar noi două într-o lume în care nimic altceva nu mai contează. Te uiți în ochii mei și simt că îmi vezi până în suflet, iar eu aș putea să mă pierd în albastrul ochilor tăi mari păziți de gene lungi, arcuite.
Am învățat multe de la tine deja, cum am învățat și de la Alex. De fapt, tot ce nu am înțeles despre mine când el era mic mă ajuți tu să descifrez acum. Sunt o mamă mai bună datorită ție, un om mai bun datorită vouă.
Îți mulțumesc că ești răbdătoare, sensibilă, iubitoare și darnică pentru că așa simți tu să fii.
Te iubesc!
Mami
Sursa foto titlu: Shutterstock
Citește și:
Ce am învățat de când sunt mama a doi copii
Două inimi bat în același corp…din nou
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
2 Comments
Cat adevar! Ne regasim in totalitate…
<3