Voi vă dați seama că jumătate din anul ăsta s-a dus? Asta a fost una din revelațiile zilei pentru mine. Drept urmare, pentru următoarea pauză de bine vă propun un fel de reality check sau, dacă vă place limbajul de corporație, un mid-year review.
Dacă la începutul acestui an v-ați propus niște obiective sau intenții o astfel de analiză v-ar putea prinde foarte bine măcar din două motive.
Cum au fost primele 6 luni?
Un astfel de exercițiu poate fi fi foarte valoros dacă vă uitați în urmă și verificați statusul. Ce ați reușit să faceți în primele 6 luni? În ce etapă vă aflați pentru fiecare din lucrurile pe care vi le-ați propus? Poate vi se pare că ați mutat munții din loc sau, dimpotrivă, că nu ați realizat mare lucru. Puteți încerca două abordări, în funcție de cum vi se pare mai util.
1. Iubitorilor de liste o să le placă ideea următoare: scrieți pe o listă toate motivele de mândrie din prima jumătate a anului, oricât de mici. Meritați să vă bucurați.
2. Dacă v-ați făcut la începutul anului o listă de obiective/rezoluții/intenții le puteți lua la rând și le puteți ajusta acolo unde e nevoie.
- Ați atins cu succes o parte din ele deja? Dacă da, e cazul să vă felicitați și să sărbătoriți succesul.
- Sunteți pe drumul cel bun pentru o parte din obiective? Aveți tot ce vă trebuie ca să puteți munci în continuare la el? Aveți nevoie de ajutor? De la cine?
- De unele obiective nici nu v-ați apucat? Și dacă e așa ce vă spune asta? S-ar putea să fie un moment bun să vă întrebați dacă ele mai sunt relevante pentru voi? Sunt importante? Faptul că până la jumătatea anului încă nu v-ați ocupat de acestea s-ar putea să fie un bun indicator.
Ce urmează în următoarele 6 luni?
Cum vă simțiți acum, la jumătatea anului, după ce ați trecut în revistă primele 6 luni? Sunteți mulțumiți cu ce vi se întâmplă acasă, la job sau în proiectele în care sunteți implicați? Puteți pleca de la întrebarea asta când vă stabiliți prioritățile pentru următoarea perioadă. Cu ce vreți să începeți? Ce primează? Care sunt primii pași – oricât de mici – pe care îi puteți face ca să vă apropiați de atingerea respectivelor obiective?
Gândiți-vă mereu la ce vă ajută țelurile pe care vi le propuneți și dacă sunt relevante pentru misiunea voastră.
La începutul anului îmi propusesem un 2017 trăit cu sens. Azi mă mândresc, printre altele, cu exercițiul de 100 de zile de recunoștință, cu înscrierea într-un program important la care visam încă de dinainte de a rămâne însărcinată cu Sara, cu mici progrese pe proiectele ce țin blog și cu faptul că merg la pilates.
Și-acuma voi: cu ce vă mândriți și ce vă pune pe gânduri? Aveți microfonul. 🙂
Articole similare:
1 ianuarie – cursa celor prea multe obiective
Citiți și articolele anterioare din seria Pauza de bine aici.
Sursa foto: Shutterstock
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
14 Comments
Ah, Cristina, mi se pare că primele 6 luni au zburta pur și simplu! Nu știu unde -au dus și nu îmi vine să cred că am intrat deja în plină vară, suntem la jumătatea lunii iunie! Așteptam mereu vara cu multă nerăbdare și în fiecare an mi se pare că vine din ce în ce mai repede și că zboară și mai repede! În rpimele șase luni am făcut o mulțime de lucruri: am ținut regima, am slăbit, am mers la antrenamente, la muncă am făcut o mulțime de proiecte faine, mult mai multe ca în aceeași perioadă a anilor trecuți 🙂 Și pot să mă bucur că am participat la crearea lor, chiar am facut lucruri foarte frumoase 🙂 În familie nu simt că am cine știe ce realizări, dar știu că lucrez la relația cu fiul nostru și citesc și mă străduiesc să îi înțeleg crizele de furie și nemulțumirile și să reacționez cu calm… Aici lucrez, da.
Ce să mai spun… cam așa arată prima jumătate a anului pentru mine. În galop 🙂 Dar pot spune că timpul a trecut cu folos. Mulțumesc că mi-ai dat ocazia să mă gândesc 🙂
Mulțumesc că mi-ai răspuns la întrebare și îți țin pumnii. 🙂
Waaa. Am uitat de lista aia de 100 zile de recunostinta. Numai bine mi-am luat agenda noua, o sa ma ocup de asta.
Dupa primele sase luni ale lui 2017 sunt acolo unde nici nu visam. Stiu ca suna a lauda, dar nu e asa. Cred ca am avut doar noroc. O sa scriu un articol. As ocupa prea mult spatiu aici
Te rog. Abia aștept să îl citesc! 🙂
Intrebarea ta a venit la fix. Exact la asta ma gandeam saptamana trecuta, si mi-am deschis lista de obiective pentru anul asta (cea pentru partea profesionala). am constatat ca am indeplinit o mare parte din ele, unele sunt “in curs de” si am mai adaugat cateva mici realizari “peste”. Le-am revizuit si pe cele cu care nu s-a intamplat inca nimic, si am refacut planul pentru ele. Ca fosta corporatista, sunt inca destul de ancorata in obiceiurile deprinse in corporatie, si unele din ele mi se par esentiale in antreprenoriat. Cred ca e un obicei bun sa iti faci obiective, atat pe plan prosesional cat si personal, important e din cand in cand sa mai revezi lista, ca sa nu uiti de unde ai plecat si spre ce vrei sa te indrepti.
Pfff, referitor la ce vorbeam aseara. Ma asez saptamana viitoare (ca se poate numi ca voi fi unemployed) si imi pun pe liste ce am facut in 6 luni si ce imi propun in urmatoarele 6 luni. Imi plac mult pauzele tale de bine.
❤ Baftă şi mulțumesc!
Mă mândresc cu faptul că am reușit să trec cu bine peste depresia care a pus stîpânire pe mine la începutul anului. Sunt mândră că i-am făcut față…
❤❤❤ Bravo, Anna!
bravo, Anna! e minunat ce spui! asta da reusita!
Pentru mine cea mai mare realizare a fost faptul că am participat la organizarea Food Revolution Day. În rest prima parte a anului a fost tare agitată cu foarte multe proiecte. Sper să mă mai liniștesc 🙂
Fara lista dar mi-am dorit cate ceva pe anul asta. Unele mi-au iesit, altele nu … 😀
Mda, partea aia cu recunostinta am uitat-o, si e cea mai simpla! poate de aia e fain sa avem liste scrise, unele lucruri ne ies complet din cap. Nu am reusit nici sa ajung la casa de pensii sa completez perioada din urma la vechime. Si mai sunt vreo 2 chestii nefacute dar mai marunte,
Dar sa incep sa ma laud:
-am slabit 2 kg si fac aproape in fiecare dimineata bicicleta. Am oprit temporar alergatul pana isi revine genunchiul – am alergat vreo 6 sapt. consecutiv. Am gasit o kinetoterapeuta care lucreaza pe gustul meu (lent si fara bruscat) si din sept. o sa aiba loc pt mine. Merg zilnic pe jos 7-8 mii pasi. Datorita acestora durerea de spate s-a diminuat si dorm mult mai bine – stiu ca va fi si mai bine!.
– am inceput un mic business. Nu castig mult dar e extraordinar sa scot bani din hobby.
– desi vremea nu a fost prietenoasa (si nici melcii), am lucrat in gradina (nu cat visam) si deja incep sa culeg roadele.
-mi-am luat primul ruj dupa muult timp si chiar in folosesc. Merg lunar la masaj si vopsit. Ma simt o duamna (restul bancului il stiti voi 😀 )
-si anul asta o sa am 2 vacante, fiecare de cate 2 sapt. Dar asta nici nu imi mai imi propun, a devenit firesc 😀
-desi nu mi-am propus la inceputul anului, din februarie martie am facut mici schimbari si sunt mult mai ecologica (produc din ce in ce mai putin gunoi, redus plastice din casa, redus poluanti etc). Si asta imi da cea mai mare satisfactie: traiesc in armonie cu principiile mele…
Mai am si alte mici realizari dar care nu erau in mintea mea la inceputul anului. Nu le trec aici 🙂
Eu am reusit, ca si anul trecut, ca in prima jumatate a anului sa ma tin serios de sport. Pe timpul verii sunt destul de mult plecata, fac deci o pauza, dar vad ca ma mentin, deci sunt foarte mandra de asta.
In plus, a fost prima jumatate a anului in care am lucrat pe cont propriu si a fost o perioada foarte intensa, mi s-a parut ca totul se schimba repede, sunt ca pe un cozonac care creste si tot creste. :))) Imi place mult.
Ma bucur ca si pentru tine a fost o jumatate buna, un inceput promitator. Si felicitari ca mergi la pilates. Acum cativa ani, si eu am facut pilates, asa am prins gustul miscarii de fapt, dupa aceea am trecut la fitness, voiam sa am mai multa masa musculara. 😉 Bafta!
Eu te admir pentru curajul de a trece la freelancing! 🙂