Habar n-am cum se întâmplă să vină aprecierea din partea celorlalți exact atunci când am cele mai negre zile. Și uneori un mesaj de mulțumire atrage încă unul și încă unul și tot așa. Vi s-a întâmplat? Voi când v-ați simțit apreciați ultima dată?
Sunt obosită cum n-am mai fost din noiembrie 2014. Atunci am atins un nivel de stres și epuizare că în somn am scrâșnit din dinți până mi s-a inflamat articulația temporo-mandibulară. Abia mai puteam deschide gura să vorbesc și să mănânc și aveam dureri crunte. Zilele trecute, după niște întâmplări care m-au pus tare pe gânduri, pe un fond de oboseală și stres, m-am trezit pe fundul butoiului cu melancolie. Eu nu cred că a fost întâmplător că am descoperit atunci acest articol scris de Raluca. Tot cam pe atunci m-am trezit menționată în niște conversații într-un fel care m-a ajutat să mă adun câte puțin. Au urmat mesaje și poze de la părinți care au vrut să îmi arate cum s-au jucat cu castane cu cei mici. Și tot așa. Lanțul s-a mai prelungit puțin și azi și, recunosc, tare mi-ar plăcea să mai crească.
Adevărul e că nu cunosc pe nimeni căruia să nu îi prindă bine o vorbă bună, să afle că e apreciat pentru ce sau cum face. E o nevoie psihologică de bază. Așa că, acum ceva vreme, am început să le spun oamenilor ce apreciez la ei chiar și atunci când ei încearcă să mă convingă că nu au făcut nimic special.
Vă apreciez pe fiecare dintre voi, în parte. Fără cititori, fără comunitatea din jurul lui blogul ăsta ar fi fost acum istorie. Vă mulțumesc pentru fiecare minut petrecut aici și pe pagina de Facebook, pentru fiecare articol citit, pentru fiecare mesaj, opinie, întrebare și mai ales pentru încredere. Mai avem drum lung și frumos de parcurs împreună.
Iar provocarea mea de azi pentru voi, în spiritul acestui articol, este să vă alegeți – pentru început – câteva persoane pe care le admirați, care vă inspiră, care v-au fost alături la nevoie, care au făcut ceva ce v-a ajutat și să le spuneți pentru ce îi apreciați concret. Provocarea mea vine la pachet cu promisiunea că le va pica bine și cu speranța că o să vă placă așa de tare că veți continua să faceți asta în mod obișnuit.
Un pic de apreciere n-a făcut rău nimănui. Ba dimpotrivă…
Sursa foto: Shutterstock
Citește și:
O zi în care nu judeci pe nimeni
Și tu aștepți momentul potrivit?
Am primit un compliment. Ce fac cu el?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Comment
cred ca de niste aprecieri am si eu nevoie zilele astea sa ma ridic din butoiul in care am cazut. sau sa imi schimb rutina poate…
uite ca tu ma apreciezi, fie si indirect, pentru ca sunt cititorul si admiratorul tau :). asa ca iti multumesc!