Asta e mantra cu care mă liniștesc de 2 zile încoace, de când suntem acasă cu toții și mai avem și un weekend lung în față dacă străzile rămân trase în gheață. Am făcut și o rimă.
O să-mi fie dor, îmi zic. O să-mi fie dor de zilele astea, așa nebune cum sunt ele.
Ne jucăm când cu unul, când cu celălalt. Mai fug la cratița de pe foc, mai pun rufe la spălat, mai dau un mail, mai confirm o înscriere la workshop. Mă prezint apoi la câte o tură de Macao care, dacă Alex câștigă, se lasă cu mega chiuit de bucurie. Dacă îndrăznesc să câștig (și se mai întâmplă să am norocul ghinionul ăsta), se lasă cu tăvăleli și urlete de nedreptate.
O să-mi fie dor, îmi zic.
Chemăm copiii la masă. Ce e de mâncare? Ciorbă, că mi-ai cerut. Nuuuu vreaaauuu ciorbăăă! Nu îmi place? Nu mă poți obliga să mănânc! Mai separăm copiii după o tentativă a Sarei de a atinge un joc de-al lui Alex, mai întind niște rufe, mai ud niște flori, mai răspund la un telefon, mai fug la baie cu Sara, mai scriu 2 rânduri.
O să-mi fie dor, îmi zic.
Mă intersectez cu Mircea pe hol, ne uităm unul la altul, ne consolăm, ne îmbărbătăm și facem schimb de copii. Mă duc iar să mă joc cu Alex. El are chef să facă pe fandositul, eu îi spun că m-am cam săturat.
O să-mi fie dor, îmi zic.
Se face seară. N-avem fițe la cină, dar ne fugărim copiii prin casă să meargă la baie. Noi cu limba scoasă de oboseală, ei fresh. Îl băgăm pe Alex în cadă, Sara vrea și ea. O punem și pe ea, Alex urlă că el vrea singur și că, desigur, viața e nedreaptă. Îi spălăm cumva, îi echipăm în pijamale adorabile și spiritele se liniștesc.
O să-mi fie dor, îmi zic.
Băieții se duc în camera lui Alex să citească despre Egiptul Antic. Noi mergem în dormitor, ne cuibărim sub pătură. Mami, citim? Citim. Nu deschid bine gura… Da de ce? De ce erau vecini? Îhî. Pentru că locuiam unul lângă altul. De ce? Pentru că așa și-au construit casele. De ce? Tu de ce crezi? Nu știu, zi-mi tu. Da de ce? Da de ce? Da de ce? După 9 răspunsuri e pregătită să mergem mai departe. Mami, hai, citește odată! Mai e puțin și ne culcăm.
O să-mi fie dor, îmi zic.
Sursa foto: Adobe Stock
Citește și:
Sunt mamă de băiat și îmi place
Sunt (și) mamă de fată și îmi place
Dă-mi, Doamne, înțelepciunea să rămân calmă!
O casă plină de gălăgie e mai sănătoasă decât o casă plină de liniște
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
2 Comments
De asta ii iubim atat de mult! 🙂
Dar chiar o să-ți fie. O să ne fie. See ya in 20 years.