Mă așez pe covor într-o încercare disperată de a-mi trage sufletul. Brațele nu mi le mai simt, spatele mă doare, mă trec toate apele și inima stă să-mi sară din piept. Numai mintea mea e alertă și caută soluții salvatoare. Vedeți voi, viața de mamă e oricum vreți voi, dar sigur nu plictisitoare! De câteva luni mă simt ca la un antrenament intesiv de fitness non-stop. Și nu vorbesc aici de ședințele de pilates reformer.
Am un antrenor de fitness de 1 an și 5 luni, exigent și care mă stoarce de vlagă. E adevărat, totuși, că mă ține în maximă formă așa că nu mă plâng (prea tare). Avem mai multe sesiuni în fiecare zi, după disponibilitatea micului meu antrenor și facem de toate, inclusiv cardio.
Ați râs de mine când am spus că am o fetiță atomică și poate ați crezut că e doar o poreclă. Dar să vă explic mai bine rutina asta de fitness, poate vă place și vă apucați și voi.
Există câteva exerciții la care nu renunțăm orice-ar fi. Ordinea e mai puțin importantă, dar contează să le facem pe toate.
- Plimbat plușurile dintr-un capăt al casei într-altul – Câte o serie a câte 20 de
repetăriplimbări. - Dansat cu antrenorul în brațe – O serie de 3 melodii (de regulă aceleași) e, de cele mai multe ori, suficientă.
- Alergat prin casă în ritm susținut – Antrenorul meu e neobosit, jur!
- Schimbat scutecul – Numai activitatea asta e ca un sport extrem.
- Hârjoneală – Antrenorul meu preferă ”calul” și ”avionul” într-o serie de repetări #fărănumăr.
- Plimbări cu antrenorul stând relaxat în manducă – Noroc că încă e cald afară și pot trage chiulul în perioada asta.
- Coborât și urcat scările – De la și până la etajul 3. Varianta 1: cu peste 9kg de antrenor pe un braț și 6kg de cărucior pe altul. Variata 2: antrenorul insistă să urce și să coboare pe propriile picioare, în timp ce eu mă cocoșez încercând să-l țin de mână.
- Ridicat ghinde de pe jos (sau orice altceva antrenorul aruncă din scaunul de masă) – Genuflexiuni, tot #fărănumăr.
- Alergat viteză – Atunci când, brusc, antrenorul decide să se cocoațe pe masă, scaun, orgă, etc. sau se pregătește să arunce încălțările cuiva în toaletă. N-aveți idee ce viteză și reflexe am căpătat de când fac antrenamentul ăsta.
- Legănat antrenorul în pătură ca la groapa cu furnici- Exercițiu de făcut în tandem cu încă un adult.
Sunt sigură că mi-au scăpat unele tipuri de exerciții. Mă scuzați, încă mai gâfâi după ultimul antrenament.
Nu vă întreb cum e la voi acasă că mi-e frică să nu îmi faceți în ciudă cu vreun program relaxant de spa.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și:
Concediul de maternitate nu e o vacanță de lux
Când simți că pentru tine nu e timp și nu e loc
De la poșete la avioane de luptă, într-o secundă
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
5 Comments
Pe mine poți să mă întrebi liniștită. :p
Ok. Hai că mă simt mai bine. :))
Eu am doi antrenori, cel mai mic nu ma scapa din priviri, iar cel mai mare are 15 kg. Stii cate chestii pot sa fac cu picioarele? Cred ca mai am putin si ajung sa tastez cu ele..
Ohooo! O abilitate utilă! :)) Antrenorul meu cel mare se ocupă mai mult de firness-ul meu mental: îmi pune la grea încercare răbdarea, capacitatea de autocontrol, etc… 😀
Ohhhhh, don’t get me started! Asta cu fitness-ul mental e asa e dragut ♡♡♡ si asa de dificil….Cred ca e un dar al primilor nostri antrenori 😀