Zilele trecute am primit o provocare de la Amina. Am acceptat-o fără să stau pe gânduri. Pe gânduri am căzut abia în weekend când m-am așezat în fața laptopului. Provocarea zice să spun măcar 5 lucruri despre mine pe care ceilalți nu le știu. Na, să nu credeți că e ușor să găsiți atâtea detalii interesante despre voi pe care ceilalți încă nu le cunosc!

La sfârșitul unui brainstorming am reușit să găsesc chiar mai multe și cel mai mult mi-a plăcut că unele dintre ele mi-au trezit niște amintiri faine de tot. Iată-mă deci povestindu-vă câteva lucruri vechi, dar într-un fel noi despre mine.

1. Mă cheamă și Nataly – Nașul meu de botez, un grec simpatic, mereu și-a imaginat o fină blondă, creață, cu ochii verzi pe care să o cheme și Nataly. Sunt poate singura persoană căreia nu îi place că poartă acest prenume.
2. Vorbesc limba maghiară – Când vii din Oradea ăsta nu e un lucru surprinzător. Mi se suflă în cască acum că primele mele cuvinte le-am spus în limba maghiară.
3. Am vrut să mă fac medic – Am visat să fiu pe rând cântăreață, coafeză, învățătoare, prefesoară de engleză și medic. Neurochirurg, nu altceva. Să zicem doar că biblioteca bunicii, plină din tavan până în pământ cu cărți de medicină, m-a speriat puțin.
4. Am făcut dans – Mulți ani am dansat în copilărie (după ce am încercat și o ședință de balet și niște ore de karate) și mi-e dor de zilele alea de numa’ uneori.
5. Sunt berbec – Și nu simt că mă reprezintă zodia. Da, sunt încăpățânată, dar decizii impulsive nu cred că am luat vreodată și nici nu simt vreo nevoie acută de adrenalină. Nu mă pricep la horoscop, nu îl urmăresc și nici nu mă împac cu ideea de a mă lăsa influențată de el.
6. Am o slăbiciune pentru turcoaz – Îmi plac culorile. Cu cât mai vii, cu atât mai bine. Nu am o culoare preferată, doar slăbiciuni pentru unele dintre ele.
7. Nu îmi plac fructele de mare – Pe unele le-am gustat, pe altele n-aș pune gura în veci. Dar aș mânca oricând un șnițel cinstit.
8. Îmi plac florile – Marea lor majoritate. Lavanda și bujorii au un loc special în inima mea.
9. Am făcut facultatea la Timișoara – Mi-am dorit să studiez la Cluj pentru că știam orașul și îmi era drag. Am ajuns să învăț la Timișoara însă și după ce am terminat cei 4 ani de școală mi-am cunoscut jumătatea la o școală de vară, în Poiana Brașov.
10. Am fost cerută de soție pe un vapor – Eram la Budapesta și treceam pe sub podul cu lanțuri. Am răspuns ”igen” în loc de ”da” că mi s-a părut că se potrivește. Aș fi zis (probabil)  ”ja” dacă eram într-o țară vorbitoare de germană.
11. Cea mai intensă și revelatoare călătorie a fost – pentru mine – cea la New York – Mai avem doi ani de viză și stau cu pumnii strânși, poate reușim să ne întoarcem.
12. Nu mă pricep la modă și coafuri – Nu am vreun fler deosebit nici pentru ținute fancy sau chic, nu țin pasul cu moda de la sezon la sezon. Îmi place să arăt bine, dar îmi place mai mult să mă simt și comod în ceea ce port. Nu adopt o tendință în modă dacă simt că nu e pentru mine. Nu port culori la modă dacă nu îmi plac sau mi se pare că nu mă prind. Nici cu părul nu știu ce să fac. Ori e prins ori e întins ori e lăsat creț sălbatic și vâlvoi.
13. Sunt loială anumitor branduri – Am același creion de sprâncene de nici nu mai știu câți ani. Hainele sport sunt toate aceeași marcă. Nici parfumurile nu mi le schimb decât rar. Când găsesc un brand care îmi place rămân cu el.
14. Îmi place să citesc – N-am avut un start bun cu cărțile în copilărie pentru că nu toate lecturile obligatorii erau pe placul meu. Azi nu mi-aș putea imagina lumea fără cărți. Și da, încă prefer cărțile clasice, e-books am puține.
15. Locul pe care aș alege, fără să stau pe gânduri, să îl revăd într-o nouă vacanță e Provence – Am bănuit mereu că o să îmi placă. Azi mă declar fermecată de reginunea asta. Nici Toscana nu e departe în clasament.
16. Am înțeles că oamenii văd ceea ce sunt pregătiți să vadă – Asta e una din lecțiile revelatoare pentru mine în ultimele luni. Da, am și lucruri serioase în lista asta. 🙂 Oamenii văd/fac/cred ceea ce sunt pregătiți în acest moment să vadă/facă/creadă. O să revin cu un articol despre asta.
17. Nu (mai) cred în coincidențe – Am ajuns să cred că lucrurile se întâmplă pentru un motiv anume. Asta nu înseamnă că reușesc să găsesc mereu motivul lucrurilor care mi se întâmplă. Mi-au rămas multe momente din astea de descifrat, momente a căror suferință și lecție încă nu le-am înțeles.

Cam așa sunt eu, pe lângă cum mă știați deja. Și-acum, ca să nu mă simt stingheră, poate îmi spuneți și voi ceva interesant despre voi. 🙂

 
Cât despre leapșa… Andreea, Albina, Ioana acceptați?
 
Foto: Andreea Mitran
 
 
Citește și:

De ce scriu

Viața de dincolo de corporație

Mi-am dorit un an care să fie și despre mine
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.