Desigur, a fost nevoie ca altcineva să îmi spună că sunt curajoasă ca să mă văd și eu așa. Dar celelalte 3 ingrediente le-am pus intenționat și din belșug în rețeta pentru un 2018 cu sens.
Curaj, recunoștință, descoperire, observare – cam despre asta a fost anul la începutul căruia mi s-au terminat cei doi ani de concediu de creștere a copilului. Vorba vine concediu că am lucrat pentru blog oricând Sara nu avea nevoie de mine.
De ce curaj? Pentru că m-am desprins de un sistem care ajunsese să îmi fie mult prea familiar și mai ales de fiecare dată de 7 ale lunii când intra salariul. Pentru că nu e ușor să nu mai lași fricile să îți dicteze mereu acțiunile și să te lași inspirat în alegerile tale de cele mai importante valori. Pentru că a nu a fost ușor să îi ajut pe cei care mă vedeau – cum era și firesc – mai degrabă blogger să mă vadă acum și ca și trainer și coach. Și poate mai ales pentru că am avut curajul să încep să mă privesc cu mai multă blândețe (mai am cale lungă de bătut aici) și să mă accept așa cum sunt.
De ce recunoștință? Pentru că pot face ceea ce simt că sunt aici să fac. Pentru că am făcut un pas mare când am ales freelancing-ul. Pentru că am întâlnit o mulțime de oameni noi pe care îi știam doar din online eventual, pentru că m-am cunoscut mai bine cu persoane cu care poate doar mă salutam. Pentru prieteniile câștigate, chiar dacă simt că am și pierdut unele fără să înțeleg exact de ce. Pentru tot sprijinul pe care l-am primit de la Mircea, de la mama care vine cât de des poate de la Oradea, de la frații mei și minunatele lor prietene care m-au ajutat la nevoie. Pentru înțelegerea primită din partea unor colaboratori care și-au adus aminte că nu e ușor să fii la început. Pentru deschiderea unor doamne pe care le apreciez sincer și pe care le consider mentori. Și mai ales pentru familia noastră mică, pentru că suntem bine, sănătoși și ne străduim să fim și mai bine emoțional.
De ce descoperire? Pentru că o foarte mare dintre lucrurile pe care le-am făcut și proiectele din care am făcut parte au fost noi pentru mine. Pentru că tot soloprenoriatul ăsta e teren ce încă mă așteaptă să îl descopăr. Pentru că împărtășind descoperirile mele despre freelancing din mers am reușit să îi ajut și pe alții să își clarifice niște semne de întrebare.
De ce observare? Pentru că în toate cele de mai sus am fost foarte atentă la cum mă simțeam, cum mă poziționam, ce gândeam. Pentru că am înțeles mai multe despre ce îmi aduce energie și ce mă seacă de ea. Am tras niște concluzii care mă vor ajuta să îmi concentrez atenția pe ceea ce e cu adevărat important.
12 luni de proiecte
Ianuarie a debutat cu ședințe de coaching, cu un workshop de Personal Branding într-o corporație diferită de cea în care am lucrat și cu filmări pentru 2 ediții Prietenii de la 11 cu Ruxandra.
Februarie a însemnat înființarea PFA-ului și crearea conceptului de Soul Bloom.
Martie a venit cu o certificare valoroasă în Evolutionary Coaching, dar și cu lansarea primei ediții a programului Părinte Conștient.
Aprilie a fost în primul rând despre copiii cu autism și mi-am donat ziua pentru a-i ajuta. Dar tot luna asta a adus și prima invitație de a fi speaker la un eveniment dedicat mamelor care se gândeau să înceapă să lucreze pe cont propriu.
Mai a fost despre un proiect corporate creat de la zero pentru o echipă de leadership.
Iunie mi-a dat șansa să vorbesc despre importanța De ce-ului nostru la evenimentul Colorful Mind de co-creare a antreplanner-ului și să moderez o primă conferință Social Moms.
Iulie a fost cu sinceritate despre blog la Social Media for Parents și despre înființarea comunității de Facebook Părinte conștient pentru care am planuri mari în 2019.
August a adus miros de vacanță și a fost tare bine așa.
Septembrie mi-a adus bucuria de a participa ca speaker la ediția aniversară a întâlnirilor Digital Parents Talks organizate de Parenting PR și multe întâlniri care au dus la colaborări frumoase.
Octombrie a început cu o invitație la Radio Itsy Bitsy unde am vorbit cu Marius despre ce înseamnă să fii părinte conștient. Cel mai important eveniment al anului din punct de vedere profesional a fost lansarea workshop-ului de Life Design, proiect care a atras niște oameni cu o energie tare faină. Am ajuns și la Webstock, dar și la Epic Talk.
Noiembrie a fost cea mai plină lună din an pentru mine și care mi-a cam epuizat resursele fizice. Am lansat 2 ateliere noi foarte bine primite, unul despre valori și viața trăită cu sens și unul despre work-life flexibility. Am călătorit pentru atelierele Smart Parents despre copii și tehnologie – doar unul a fost în București, iar celelalte 3 prin țară. A fost însă loc și pentru a doua ediție a workshop-ului de Life Design, pentru a vorbi la o lansare de carte la Gaudeamus și pentru a onora invitația de a vorbi la o emisiune pe Canal 33.
Decembrie a venit cu două săptămâni foarte pline: aniversarea de 5 ani a blogului și petrecerea, moderarea ultimei conferințe Social Moms din acest an și participarea ca speaker la un eveniment Parenting Ads dedicat antreprenoriatului.
Uitându-mă în urmă îmi dau seama că am multe reușite de sărbătorit și suficiente motive să fiu mândră de mine. Toate cele de mai sus s-au întâmplat în paralel cu munca pentru blog și mai ales cu rolul de mamă. Dacă mai descifrez niște mistere și îmi mai răspund la niște întrebări mari înseamnă că mă voi putea lucra într-un ritm mai uman în 2019. 🙂
Pentru voi ce a însemnat anul ăsta?
Citește și:
Cea mai mare dorință pentru 2019
Am blog, dar nu sunt doar blogger
Cum să începi să îți iei timpul înapoi
11 cadouri pe care să începi să ți le faci
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Leave A Reply