Am citit cartea lui Matt Haig având în minte toate conversațiile cu clienții mei despre regrete, blocaje și convingeri limitative, despre toate poveștile pe care și le spun și care îi țin blocați într-un prezent monoton care lasă loc pentru puțin optimism legat de viitor.
Cam așa începe și povestea Norei, hotărâtă că viața nu e făcută pentru ea. La doar 35 de ani, vârstă care pe mine m-a prins în plină transformare personală, Nora Seed decide că a avut destule tragedii și eșecuri și vrea să se sinucidă. Numai că în loc să moară, se trezește într-o bibliotecă magică, cu rafturi fără sfârșit pline de cărți, fiecare carte reprezentând un portal către o altă viață pe care ar fi putut să o trăiască.
Între viață și moarte se află o bibliotecă. Și în acea bibliotecă se află rafturi care se întind la nesfârșit. Fiecare carte îți oferă ocazia să încerci o altă viață pe care ai fi putut să o trăiești. Să vezi cum ar fi decurs lucrurile dacă ai fi făcut alte alegeri.
Practic, dacă ești blocat în închisoarea din propria ta minte, biblioteca asta e ca un get out of jail card de la Monopoly.
Nu există o singură viață perfectă pentru nimeni. Perfectul ăsta e un dușman care te împiedică din a încerca mai multe vieți bune și foarte bune. Fiecare decizie (și luăm poate milioane de decizii într-o viață) pe care o luăm produce rezultate, care duc la alte rezultate. Deseori credem că un anumit ”scenariu” ne-ar face fericiți, un anumit job, o anumită alegere. De exemplu, în programul online de Life Design ai ocazia să testezi la scară mică cum s-ar simți în acel scenariu ca să înțelegi dacă chiar se simte la fel de bine pentru tine cum ți-ai imaginat. Similar cumva, în Biblioteca de la Miezul Nopții Nora are opțiunea să probeze mai multe vieți, plecând de la cele mai mari regrete. Dacă îi vine bine, o poate păstra, dacă nu, poate alege o altă carte.
E o carte ușoară, nepretențioasă, potrivită pentru un weekend sau o vacanță. De fapt ăsta e motivul pentru care am citit aproape tot ce a scris Matt Haig, inclusiv cărțile lui pentru copii. Ce cred eu că e punctul forte al cărții e că te face să-ți pui și tu aceleași întrebări pe care și le pune Nora. Asta și faptul că îți amintește că viața asta e făcută ca să fie trăită. Și nu după așteptările celorlalți, ci după ce e important pentru tine. Într-un fel, pentru mine cartea asta e despre Life Design. 🙂
Îmi place premisa cărții și faptul că deși te pune față în față cu propriile tale decizii și regrete, te lasă cu o stare de bine. Și vreau să ai și tu experiența acestei ficțiuni, așa că, împreună cu prietenii de la editura Nemira oferim 3 cărți cu Biblioteca de la Miezul Nopții pentru 3 cititori.
Ce trebuie să faci este să îmi scrii un comentariu, aici pe blog și să îmi spui care este un vis al tău și ce crezi că te împiedică să îl atingi. Cocursul se termină pe 13 octombrie la miezul nopții. Cei 3 câștigători vor fi anunțați printr-u comentariu, tot aici pe blog și prin e-mail la adresa pe care au folosit-o când au lăsat răspunsul.
Citește și:
Deciziile care îți schimbă viața
Nimeni nu îți poate schimba viața în locul tău
11 cadouri pe care să începi să ți le faci
Care e povestea pe care ți-o spui despre tine?
Pentru a fi la curent cu noile articole te invit să dai un like paginii de Facebook a blog-ului sau să te abonezi la newsletter.
23 Comments
Buna ziua! Visul meu? …Sa devin terapeut Bowen…motivele pentru care nu am curajul sa fac pasul? Partea financiara și cel mai mult convingerea că îmi lipsește menirea… Mulțumesc!
De ce e important să deveniți terapeut Bowen? Ce ați putea face atunci și nu puteți face acum? Menirea s-ar putea să fie ascunsă acolo. 🙂
Să conduc relaxată mașina, să mă bucur de o libertate de mișcare mai mare. De împiedicat, mă împiedic singură . Las fricile să “conducă” și-ar fi mai fain să conduc eu.
Poate ajungeți la un compromis și acceptă fricile astea să stea pe scaunul din dreapta. 🙂
Probabil sa dau examen la invatamantul de stat, stiind ca lucrurile nu sunt serioase. Dar imi voi pune increderea in Dumnezeu si va fi bine…
Eu îmi doresc foarte mult să-mi decorez casa, s-o amenajez cum îmi place, să fie semnătura mea pe pereți.
Ce mă împiedică? Nu e a mea
Unul dintre visuri este să fiu stăpână pe mine, să am îcredere in mine, că munca mea ajunge acolo unde trebuie. Ce ma opreste? Frica aceea ca nu sunt destul
Visul meu este sa termin facultatea și să pot ajuta oamenii din jurul meu, sa am un job care sa îmi permită asta . Mă împiedică neîncredere în mine…
Un vis al meu este sa pot lucra independenta – sa am propria companie. Nu am destul de multa incredere in mine pentru a porni acest proiect.
Să desenez/ilustrez gânduri, povești. Nu am timp. Fac cate puțin și mă frustrează lipsa de continuitate, întreruperile.
Să călătoresc cât mai mult pentru a descoperi locuri interesante din întreaga lume! Mă împiedică partea financiară…
Visul meu este să simt că am un loc al meu și că-i aparțin locului respectiv. Probabil nu este unul permanent, dar cu siguranță este ceva ce îmi doresc foarte mult acum, dar care stă dincolo de puterile mele (financiare, ce-i drept).
Buna, Cristina!
Unul din dorintele mele puternica este sa imi fac o gradinita. Mi-as dori un loc cald, primitor si plin de cunoastere sa devina un portal catre lumea exterioara pentru cei mici. Nu cred intr-un sistem unic eficient, asa ca as combina principii, tehnici si metode din diverse modele de educatie si formare.
Mi-as dori sa fie un loc cald si pentru parinti, sa vina cu incredere si sa plece linistiti cu zambetul pe buze.
Momentan e la stadiu de idee si discutii pentru ca toti cei din jur m-au descurajat: ba ca e un proiect prea mare, ba ca ai nevoie de foarte multi bani, ba ca se amortizeaza greu investitia, ba ca se obtin greu si dureaza mult indemnizatiile, etc etc.
Eu inca nu sunt pregatita sa spun NU visului. Fac niste pasi miiiici, dar voi spune NU cand voi simti eu ca e cazul.
Sa aduc bucurie cat mai multor femei prin bijuteriile si ilustratiile pe care le creez. In capul meu sunt tot felul de proiecte, in practica cred ca cel mai mult ma impiedica dezorganizarea pe care o acopar cu scuza ca nu am destul timp.
Mi ar place sa pictez dar ma impiedica teama de a fi judecata ca nu am talent si lipsa de timp!
O să sune puțin prostește, dar visul meu, de mulți mulți ani este să învăț să înot. Acum 2 ani am fost în insulele Canare cu iubitul meu care știe foarte bine sa înoate și îl priveam cât de bine se simte printre valurile oceanului, în timp ce eu intram în apa pana la sutien și ma întorceam pe plaja. De mica am capătă frica aceasta de apa, iar pana acum încă nu am învins-o. Sunt frustrata și dezamăgită de mine și chiar îmi doresc ca măcar pana la 30 ani să-mi depășesc limita asta, limita impusa de mine, nu de altcineva.
Visul meu este să devin mămică, iar momentan Dumnezeu nu consideră momentul potrivit.
Poate ai mai auzit asta 🙂 E vreau sa plec din corporatie… sa nu mai depind de programul 9-5. Tot eu ma tin inapoi, nu am curaj sa renunt la siguranta de acolo, mai ales acum. Dar vreau sa caut o varianta de a face ceva in paralel, 1-2 ore pe zi doar pentru mine, nu ma regasesc deloc in ce fac acum.
Visul meu, printre multe altele. .. sa fiu înconjurată de oameni care să își deschidă mintea si sufletul dincolo de promisiunea unui castig imediat. Mi-am dat seama de asta observând cate comentarii a primit postarea ta de azi, comparativ cu cele fara șansa unui premiu
Visul meu este, asa cum a mai scris si altcineva, sa deschid eu o gradinita, de fapt un centru de incurajare si dezvoltare, pt copii, si pt toti cei ce ii insotesc in crestere, educatori si parinti. Visez mare, mare de tot, la un sistem alternativ de educatie, bazat pe respect fata de copil, unde educatorii si ingrijitorii sunt acolo cu toata inima si tot dragul, si copiii si simt vazuti si primiti cu tot ce aduc ei cu ei… Ei, in fine, sunt multe de spus. Ce ma retine? Fricile mele, cheltuielile pe care le implica, sistemul extrem de birocratic in care traiesc si care are mii de legi ce pun bete in roate initiativelor “altfel” si faptul ca sunt singura, ca nu am pe nimeni cu csare sa trag cot la cot la realizarea visului.
Visul meu este sa am si cel de-al doilea copil si sper sa se realizeze 🙂
Succes tuturor si multumim pentru concurs!
Visul meu e sa am un cabinet de coaching, cu peretii din sticla si vedere la munte. Ce ma impiedica? Inca nu am curajul sa merg pe acest drum.
Bună, Cristina!
Visul meu este să am propria mea florărie, la parterul unei clădiri din centru, cu multe aranjamente în vitrină și în interior, dar, lăsând la o parte lipsa resurselor financiare, mă împiedică teama de eșec, prin prisma faptului că nici nu îmi place riscul și nici nu aș ști să o promovez, și mai vreau să nu mă fac de râs…