Pe Florina am cunoscut-o la unul dintre evenimentele dedicate bloggerilor acum 3 sau 4 ani și de atunci ne străduim să ne vedem cât se poate de des având în vedere cât de pline sunt zilele noastre de soloprenoare și mame de câte doi copii. I-am urmărit parcursul de om care lucrează pe cont propriu, am admirat-o deseori pentru curaj și am ascultat-o cu înțelegere și compasiune atunci când a avut nevoie, iar ea a făcut la fel când mi-a fost mie greu. Dacă noi între noi nu ne susținem, atunci cine să ne susțină? Am povestit cu Florina despre cum se simte experiența de freelancing de unde stă ea și sper să vă fie utilă experiența ei.
Florina, cine ești tu dincolo de toate etichetele și specializările de pe cartea de vizită?
Ah, ce bine sună întrebarea ta! Ți-am mai zis ce coach bun ești, nu? 🙂 Toată vacanța de Paști și de 1 mai m-am gândit la întrebarea ta. Și așa am aflat din nou că sunt o fată visătoare, care are rădăcini într-un loc, dar care nu poate sta pe loc. O fată care s-ar plimba în jurul lumii și care ar încerca toate bucătăriile. O fată îndrăgostită de cafea, de arome și gusturi, de terase înflorite și de zări în care sclipește marea. Că hibernez în mare parte în perioda noiembrie – martie, după care revin la viață din martie până în octombrie, cu tot ce înseamnă asta. O fată care și-ar da toți banii ei și de împrumut pe cărți și cursuri, căci o zi în care nu citește e o zi pierdută. O fată nebună, îndrăgostită de 20 de ani de același bărbat. O fată care visează un apartament pe malul mării, unde să scrie toate cărțile scrise în gând. O fată care a adus pe lume 2 fete minunate, în care se oglindește zilnic și își amintește de copilăria ei. O fată care și-a îndeplinit visul, acela de a asculta păsările și de a mirosi flori plantate în propria grădină. O fată care a descoperit sportul la 40 de ani și se miră continuu de cât de bine îi face această experiență.
Cu ce te-ai ocupat înainte să devii freelancer? Ce faci acum?
Sunt de formație educator, am și profesat 6 ani, la clasele primare, într-o școală de stat. Iar de profesie sunt consultant în comunicare și PR. Am făcut comunicare instituțională, comunicare corporate și comunicare în agenții.
Acum sunt consultant independent, de 4 ani și jumătate. Este perioada în care am și completat această profesie cu alte 3: cea de health coach, tehnician nutriționist și blogger. Am făcut reconversie profesională, de fapt. Pentru că acestea 3 îmi ocupă azi cel mai mult timp, iar cea de consultant a rămas undeva în spate. Îmi folosesc skillurile dobandite pentru serviciile și produsele mele, de fapt. Și merge bine, acum pot spune că am ajuns unde doresc, deși am multe planuri pentru viitor.
Pe scurt, fac consiliere cu femei care vor să își schimbe relația cu mâncarea, să descopere calitatea mâncării și să își depășească dependendențele. Concep campanii educaționale, scriu zilnic pentru blogul de viață sănătoasă florinabadea.ro – un concept propriu, premiat 3 ani la rând de câtre revista BIZ și ZELIST Monitor ca unul dintre cele mai influente bloguri la categoria Stil de viață sănătos & Sport. Testez rețete noi, rapide și savuroase și le împărtățesc cu publicul online sau în consiliere. Testez restaurante unde putem mânca value for money, îi învăț pe copii cum și ce să mănânce, în școli sau grădinițe, testez pensiuni sau hoteluri în proiectul Wellness Tour sau îmi testez limitele în proiectul Jurnal de începător la sală. Și, un proiect în care cred foarte mult: Food for Brain, în cadrul căruia le descopăr angajaților din companii bucuria mâncării și impactul pe care mâncarea de calitate o are asupra creierului și deci asupra performanțelor lor de zi cu zi la birou.
Cum ai ajuns la concluzia că ăsta e drumul tău?
Sigur nu am avut o revelație din prima mea zi de freelancer. Ce simplu ar fi dacă ar fi așa! Am luat-o treptat și am testat zeci de drumuri. Unele s-au închis de la sine, pe altele le-am închis eu, pentru că îmi dădeam seama că nu obțin satisfacție de acolo. Au fost și câțiva oameni care m-au influențat, câteva relații pozitive și mai puțin pozitive care m-au condus în unele zone. Dar tot ce am făcut de 4 ani și jumătate m-a adus unde sunt azi. În primii 2 ani am căutat mult calea, nu simțeam neapărat că aceea este. Dar după ce am studiat, testat și lucrat mai mult în zona de wellness și nutriție, mi-am dat seama că aceasta e calea, că îmi place foarte mult, că face parte din viața mea, cred în ea și că aici pot să îi ajut și pe ceilalți. În orice caz, mereu mi-am adresat întrebări: îmi place ce fac și e relevant pentru ceilalți despre ce scriu? Dar cel mai greu a fost să găsesc drumul, e adevărat. După aceea, greul a venit din altele, cum se știe: ce punem pe drumul acela, cum conducem pe el, cu ce viteză, pe cine invităm cu noi și tot așa.
Care este darul tău? Dar impactul pe care vrei să îl ai în lume?
Unii ar zice că e scrisul. 🙂 Oamenii care îmi mulțumesc pentru articole. Alții ar zice că sunt cuvintele și măiestria cu care le pun în scenă – oamenii care se liniștesc după ce vorbim sau după ce citesc un articol de pe blog. Eu cred că e modul de a transmite lumii că lucrurile simple sunt cele mai sănătoase – de la mâncare, la relații, la modul cum privim lumea, la modalitățile de mișcare pe care le alegem și stilul de viață, în general.
Aș vrea să contribui la împăcarea cu sine pe care fiecare om ar trebui să o atingă în viața lui. Aș vrea să văd copii care nu se mai lasă păcăliți de ambalaje strălucitoare, să aleagă ”produsele” naturii întâi și oameni care se mișcă mai mult și mănâncă mai puțin, alimente de calitate. Femei care nu se mai luptă cu fiecare 100 de grame de pe cântar. Aici vreau să se simtă contribuția mea, cel puțin în prezent. Sunt deschisă la orice idee nouă pe care mi-o va arăta viitorul.
Ce te-a determinat să renunți la job-ul plătit? A fost un moment anume sau ai știut mereu că antreprenoriatul e ceva ce vrei să încerci?
Eu nu am știut niciodată că voi fi antreprenor. Nici nu mi-a trecut prin cap vreodată că pot face ce fac azi. Dar am simțit că trebuie să cunosc și altceva în viața mea profesională. Simțeam că dincolo de ușa condicii și a statului de plată mai era și altceva. Cred că pur și simplu acela a fost momentul, un cumul de factori care m-au motivat să aleg această cale. Ultimul job nu mă mai motiva deloc, eram în fază de burnout, simțeam că acela nu mai era locul meu. Da, jobul era bine plătit, poziția era bună, clienții ok, domeniul ofertant. Dar eu nu mă mai simțeam de acolo. După care, pe cont propriu, mi-a mai trebuit ceva timp până să îmi dau seama că job-ul nu mai era pentru mine, că doar eu va trebui să îmi desenez calea. Și că mi-am dat cumva foc la corăbii. Adică nu mai sunt potrivită pentru un contract de muncă, decât încheiat cu mine, pentru mine. Și de atunci au început lucrurile serioase, când m-am setat total înspre aici.
Mulți oameni cred că libertatea de a lucra pentru tine este de invidiat. Cum se vede libertatea asta din unghiul tău?
Apropo de contractul de muncă de care vorbeam, ieri îi spuneam soțului meu că mi-am dat seama de cine e cel mai aspru șef al meu dintre toți pe care i-am avut: eu. Cam asta e libertatea mea: eu șef, cu care negociez și argumentez continuu. E dificil să fii pe cont propriu din 2 puncte e vedere: siguranța și concediile. Adică nu ai niciodată siguranța zilei de mâine, așa cum o angajare pare să îți ofere sau cum ne oferea pe vremuri nouă. Iar concedii, strict în sensul de deconectare totală, am avut foarte puține în acești ani. La mine rulează în permanență în fundal un program: am o idee, ce să fac cu ea, am văzut un produs, hm, ce interesant, să scriu pe tema asta, haide să îmi notez și tot așa. Nu e ca și când am plecat de la locul de muncă pentru 1 săptămână și nu mă mai gândesc acolo, că știu că am back up și am lăsat totul în regulă. Niciodată. Au fost vacanțe în care am propus proiecte, am negociat fee-uri, am conturat campanii. Mai ales vara, când se pregătesc de multe ori proiecte pentru toamnă.
Da, există libertate atât cât îți acorzi și cum o trasezi și în relație cu partenerii de lucru. Dar vine la pachet cu limitări. Depinde de fiecare, de valori, de cum și cât vrea să muncească. Cred că rețeta mea nu poate fi rețeta cuiva, fiecare știe cum vrea să muncească și ce i se potrivește.
Care e cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o de când ești pe cont propriu?
Perseverenta. Am continual să fac ce îmi place și în ce cred și au apărut și susținătorii, într-un final.
Și că banii nu sunt totul, deși aici e cea mai mare vulnerabilitate a unui nou antreprenor/soloprenor/freelancer. Mai nou, time is the new money. Decât bani din proiecte care să mă căpușeze și să îmi aducă frustrări, mai bine timp pentru lucruri care îmi fac plăcere și care mă cresc pe altă direcție.
Care a fost un moment dificil în aventura ta de freelancing și cum l-ai depășit?
Perioada cât am fost însărcinată. E clar, să fii freelancer femeie și să te pregătești să aduci pe lume un copil nu e simplu deloc din punct de vedere frământări, mai ales că business-ul trebuie căutat, arareori vine singur. Dar eu și bebița de atunci am cooperat foarte bine, am fost sănătoase amândouă și, într-un final, am trecut peste acea perioadă în mod onorabil. Am încetat să mă mai gândesc la viitor și am lucrat cât am putut pentru acel moment. După bilanț, am fost pe plus în acea perioadă. Deci, iată că nu e imposibil. Dar da, femeile care lucrează pe cont propriu trebuie să fie prevăzătoare și din acest punct de vedere – să pregătească acea perioadă, să nu le ia total prin suprindere.
Împărtășești cu noi și un motiv de mândrie?
Da, deși am fost și eu un pic șocată, au fost oameni cu care m-am întâlnit în spații publice și care m-au recunoscut. Mi-au spus că îmi citesc blogul și mi-au dat exemple de articole care i-au inspirat. La bancă mi-au oferit locul în față la ghișeu, iar la work hub priza pentru încărcătorul de laptop. 🙂
Și faptul că reușesc să trăiesc deja de ceva vreme din tot acest concept pe care le-am creat. De fapt, cred că acesta e cel mai important lucru.
Ca să ai success ca freelancer/antreprenor trebuie să…
- Să faci ceva la care te pricepi și de care ești pasionat.
- Să fii perspeverent, lucrurile nu ies din prima.
- Să cheltui mai puțin și să investești mai mult, iar cel mai mult să investești în tine – cursuri, cărți, certificări.
- Să îți oferi timp pentru documentare și reflecție, de acolo vin cele mai bune idei.
- Să alternezi echilibrat pauzele cu perioadele de muncă.
- Să te însoțești cu oameni care au aceleași valori ca tine.
- Să investești timp și bani în promovarea ta.
- Să fii deschis să înveți în permanență, chiar din domenii care nu au legătură cu al tău.
Prima parte a lui 2019 pentru tine a fost despre…
Am petrecut mult timp desenând acest an, am tăiat mult din toate acțiunile care nu îmi aduceau nimic – dimpotrivă, doar mă consumau ca timp și energie și pe termen lung nici nu se încadrau în strategia mea. Am luat mult mai multe cliente în consiliere de nutriție. Am citit mult pe acest domeniu și continui să o fac. Am fost plecată în Wellness Tour-ul început anul trecut, la hoteluri și pensiuni de gen din România. M-am ținut conștiincioasă de programul dedicat sportului, ceea ce mi-a dat energia și claritatea de care aveam nevoie. Simt că am făcut lucruri mai așezat și mai valoroase, din categoria celora cu care vreau să merg mai departe și pentru care există și cerere din partea publicului comunității mele. Și, ca o bucurie și confirmare, am primit și feedback foarte bun pentru toate.
Unde te găsim online?
Vă invit în căsuța mea mea virtuală, locul unde și eu petrec mare parte din zi – www.florinabadea.ro, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Să stăm împreună la povești despre mâncare, stare de bine, călătorii, diete, rețete și restaurante, despre cum să facem mâncarea interesantă pentru copii și nu numai.
Citește și:
Jurnal de freelancer: Freelancing-ul e un maraton, nu un sprint
Jurnal de freelancer: Care e prețul pe care îl plătești pentru convingerile tale limitative?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Leave A Reply