Nu sunt suficient de… Cam așa începeau răspunsurile celor 23 de antreprenori și freelanceri cu care am stat de vorbă la începutul acestui an despre care sunt convingerile limitative cu care se confruntă din postura de oameni care lucrează pe cont propriu. Mă pregăteam pentru o conferință dedicată acestei teme și, în loc să mă bazez doar pe experiența proprie, am ales să le arăt participanților că nu sunt singuri, că vocile critice sunt prezente și în mințile altor freelanceri și că niște gânduri pe care le-au tot gândit nu trebuie să le definească prezentul sau viitorul.

Concret, din cele 35 de răsunsuri primite (unii antreprenori s-au simțit darnici și au îndrăznit să dea mai mult din casă), 45% erau despre ”Nu sunt suficient de bun(ă).”, ”Nu sunt suficient de puternic(ă).”, ”Alții ajung mereu la persoanele potrivite.” sau ”Alții se pricep mult mai bine la promovarea afacerilor lor.”.

Alți 20% au venit cu exemple de convingeri limitative legate de bani: ”Nu voi putea câștiga sufficient din pasiunea mea.”, ”Cer bani puțini pentru serviciile/produsele mele pentru că puterea de cumpărare a persoanelor fizice e mai mica decât a persoanelor juridice.”.

Pe locul 3, cu 17%, s-au situat convingerile legate de timp: ”Nu am timp.”, ”Nu am niciodată timp pentru că trebuie să le fac singură pe toate.”, ”Nu pot crește singură pe toți pilonii stabiliți.”.

12% dintre răspunsuri erau despre tot felul de dificultăți: ”Nu o să meargă cum mi-aș dori.”, ”Voi fi refuzată dacă abordez acest client.”, ”O să fie greu.”.

Last but not least, au existat și câteva credințe limitative venite din celebrul sindrom al impostorului, super dăunător cuiva care lucrează pe cont propriu: ”Cine sunt eu să…?” sau ”Nu sunt îndreptățită să…”.

Despre rezultatele acestui mini studiu am scris și pe platforma Startarium în luna martie.

Convingerile limitative sunt povești pe care ni le tot spunem despre abilitățile noastre, despre lume și locul nostru în ea și au în spate o teamă, care teamă uneori se arată ca furie, negare, minciună, mentalitate de victimă, procrastinare, alteori sub formă de grabă sau poate chiar blocaj. 

În condițiile în care misiunea sa e să ne țină în viață, creierului uman nu îi plac schimbările. Așa că ori de câte ori ne vine vreo idee de a ne abate de la scenariile și hărțile cunoscute, dă alarma pentru că interpretează această îndrăzneală ca fiind periculoasă. Iar una dintre cele mai eficiente ”arme” de care dispune e acel negative self talk care se aude în toate convingerile de la începutul acestui text.

Tu cu ce convingere limitativă te confrunți? Ce ai de câștigat de pe urma ei (există un câștig acolo chiar dacă nu e evident la prima vedere)? Și, mai ales, care e prețul pe care îl plătești pentru că ai această convingere? Nu te grăbi să sari peste întrebarea asta. A recunoaște că un anumit gând a devenit o convingere limitativă înseamnă să îl aduci în mintea conștientă, iar asta îți dă marele avantaj să poți lucra cu convingerea, să o rescrii într-un fel care îți servește. Primul pas e conștientizarea, apoi vine identificarea convingerii noi cu care vrei să o înlocuiești, urmată de acțiune. Acțiuni zilnice mici – care să nu declanșeze ”sistemul de alarmă”, dar constante. Dar despre asta vorbim în curând. 😉

 
 Sursa foto: Adobe Stock
 
 
Citește și:

Deciziile care îți schimbă viața

De ce ar trebui să îți definești fricile, nu obiectivele

Care e povestea pe care ți-o spui despre tine?

Fii prieten cu teama, dar nu o lăsa să ia decizii pentru tine

Aș fi putut să…
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.