Saptamana asta a inceput cu 2 zile care copiii m-au stors de toata energia. Luni Sara a avut o zi total atipica, a fost maraita si parca nimic nu o ajuta sa se linisteasca suficient, iar eu am avut o durere de cap de toata frumusetea. Marti Alex s-a hotarat ca e cazul sa isi elibereze macar o parte din frustrarile acumulate tipand prin casa din te miri ce motive mici care i-au umplut paharul si ma cerea mereu pe mine ca sa il linistesc, evident cand Sara plangea si ea de foame, iar pe mine ma durea din nou capul. Miercuri am zis ca s-a rupt lantul zilelor nesuferite. Alex plecase la film cu tati si pana la pranz am fost doar cu Sara. Seara insa, dupa ce au plecat musafirii veniti sa il sarbatoreasca pe Alex m-a luat prin surprindere o migrena ca as fi dat orice pentru o pastila din cutia cu medicamente. Si, pe fondul cadurii presupun, copiii au fost iar maraiti. Iar azi…azi e ataaat de cald ca suntem toti foarte usor de iritat.

Maine va fi bine. Vine mama! Asa ca, dupa 4 zile (una mai urata decat alta) am declarat ziua de vineri ca “do nothing day”. Bine nu chiar nothing nothing, dar pe aproape. Mami, ma urmaresti, da? 🙂

Cand zic ca maine va fi o zi in care nu voi face nimic ma refer la faptul ca nu voi face nimic planificat. Ce voi face insa e sa las ziua sa ma ghideze, in loc sa o ghidez eu pe ea. Ideea unui do nothing day mi-a venit dupa ce citisem aici despre asta. Am descoperit chiar ca in State au si o data anume pentru a sarbatori do nothing day: 16 ianuarie. Bine, in State exista cate o zi pentru orice (azi, 28 iulie e National Milk Chocolate day de exemplu!), dar eu cred ca in vremurile noastre, cand toata lumea traieste parca pe repede inainte, cu to-do list-uri tot mai lungi, o zi in care sa apesi pe frana si sa incetinesti putin, e fix ce ne trebuie din cand in cand.

Nu stiu cum sunteti voi, dar mie deseori mi se pare ca cele doua zile de weekend sunt mai ocupate, aglomerate fiind cu tot ce nu am reusit sa facem in timpul saptamanii. Uneori avem senzatia ca daca nu alergam dintr-un loc intr-altul sau daca nu avem calendarul plin pierdem vremea, ca nu suntem utili. Adevarul e insa ca daca o tinem tot asa ne extenuam si ajungem cu siguranta inutili.

In esenta, o zi in care “nu faci nimic” nu inseamna ca nu iesi din casa sau ca stai si vegetezi pe canapea in fata televizorului, dar inseamna sa nu planifici, sa nu iti umpli calendarul cu tot felul de lucruri de facut si cu oameni de intalnit. Ce poti sa faci insa intr-o astfel de zi e sa te lasi dus de val, sa faci ce simti si de ce ai chef. Fara stres.

Obiectivul unei zile in care nu faci nimic, nu e sa nu faci nimic la propriu.

Sigur, un do nothing day va arata intr-un fel pentru cine nu are copii mici si altfel pentru cei care au, mai ales ca e si vacanta si sunt sanse mari ca ei sa stea acasa. Dar, in orice caz, cand vine vorba de gospodarie mancarea poate fi facuta si cu o zi inainte sau comandata, murdaria, dezordinea si rufele nu vor pleca (din pacate) nicaieri.

Asa ca, daca simti ca ai nevoie de o zi cu mai putin previzibil, cu ceva timp pentru tine, ia-o. Nu mai cauta scuze. Esti importanta, o meriti si nu trebuie sa te simti vinovata. 

Planul meu pentru maine e sa nu am niciun plan. Poate o sa imi beau cafeaua in liniste, poate voi citi, poate voi scrie, poate ma voi plimba cu copiii, poate voi construi ceva din Lego, poate ne vom juca, poate le voi face pe toate sau poate nu voi face nimic din toate astea. Ma voi lasa dusa de val. Mami…tu citesti printre randuri, da? 🙂

Ce sper ca voi obtine? Putina deconectare, mai putin stres si ceva energie pentru nebunia care ma asteapta in weekend.

Tie cum ti se pare ideea unei zile in care sa nu faci nimic programat? Ai incerca?

Sursa foto: aici