Conversațiile noastre cu Sara (1.5 ani) arată, deseori, ca o rundă intensă de mima. Înțelege tot ce îi spunem sau îi cerem să facă, dar refuză să spună mai mult decât cele 7-8 cuvinte pe care știm că le poate pronunța.
Se spune că fetele ar vorbi mai devreme decât băieții. Iată că noi avem un exemplu clar care contrazice vorba asta. Alex a vorbit devreme și a ajuns să pronunțe cuvintele corect mai repede decât marea majoritate a colegilor săi de la grădiniță. Sara ne ține, deocamdată, în așteptare cu vorbele și își etalează talentul de a imita animalele. Nu stau să îmi compar copiii toată ziua, dar nu pot să nu observ anumite diferențe.
Îmi imaginez că nu sunt singura mamă care își face probleme, chiar dacă eu cred că ai noștri copiii vor fi bine chiar dacă vorbesc la 1, 2 sau la peste 3 ani. Așadar, am considerat că cel mai bine e să vorbesc cu un specialist care să mă ajute să înțeleg cum stă treaba cu vorbirea la copiii mici. Laura Hărdălău, logoped, mi-a răspuns cu răbdare la toate întrebările.
Laura, povestește-ne puțin despre vorbire și despre cum se formează limbajul. Există niște repere pe care noi, părinții, ni le putem lua în funcție de vârsta copilului?
Achiziția limbajului reprezintă o etapă decisivă în dezvoltarea copilului, având un impact uriaș asupra întregii lui activități psihice. Limbajul este principalul instrument al gândirii.
Etapele în dezvoltarea vorbirii sunt (doar orientativ, având în vedere că fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare):
- 0-3 luni – apare gânguritul, răspunde cu gângureli la vocea mamei, face vocalize;
- 3-6 luni – râde în hohote, emite sunete și strigăte de bucurie, repetă silabe;
- 6-9 luni – apar onomatopeele, imită modelele sonore;
- 9-12 luni – își recunoaște propriul nume, apar primele cuvinte (2-3);
- 12-18 luni – nivelul înțelegerii limbajului crește foarte mult (înțelege aproximativ 50 de cuvinte), pronunță 5-10 cuvinte, apar holofrazele (cuvinte care înlocuiesc o propoziție);
- 1-2 ani – înțelege 250-300 de cuvinte, apar primele propoziții (formate din 2-3 cuvinte), apare întrebarea Ce este asta …?
- 2-3 ani – pronunță aproximativ 45 de cuvinte, denumește obiectele din jur, structura gramaticală este în dezvoltare;
- 3-4 ani – copilul își perfecționează vorbirea, are un vocabular de aproximativ 1000 de cuvinte, apar întrebările Pentru ce? La ce folosește?, formează propoziții de 3-4 cuvinte, spune scurte poezii;
- 4-5 ani – pronunția copilului devine din ce în ce mai corectă (chiar și sunetul R îl poate acum pronunța corect), vocabularul are în jur de 1500 de cuvinte, folosește des întrebarea De ce?, poate purta o conversație, cunoaște majoritatea culorilor, formelor, denumește litere și cifre.
Uite, Sara la 1.5 ani are abia vreo 7-8 cuvinte în vocabular, mult mai puține decât avea Alex la aceeași vârstă, cu toate astea înțelege orice și comunicăm perfect. Ar trebui să ne îngrijorăm?
Chiar dacă limbajul expresiv este mai slab dezvoltat comparativ cu cel impresiv asta nu înseamnă că Sara are o problemă în achiziția limbajului. La un moment dat va avea loc o explozie în dezvoltarea vorbirii, când va începe să spună cuvinte din ce în ce mai multe, să le lege în propoziții și să ajungă la același nivel ca și ceilalți copii cu o dezvoltare mai rapidă a limbajului. Copiii sunt diferiti, fiecare are ritmul lui de dezvoltare.
Toți copiii trebuie stimulați și ajutați să vorbească și astfel vor reuși să-și achiziționeze din ce în ce mai multe cuvinte.
Citisem undeva că, în cazul copiilor de 2-3 ani, mai important e câte cuvinte înțeleg, nu câte cuvinte rostesc. Așa e?
Atât limbajul impresiv, cât și limbajul expresiv sunt la fel de importante, doar că limbajul impresiv se dezvoltă înaintea celui expresiv. Copilul înțelege mult mai multe decât poate pronunța, face parte din evoluția firească a limbajului.
Există jocuri și exerciții pe care părinții le pot face acasă pentru a-i ajuta pe cei mici să își dezvolte limbajul?
Copilul trebuie stimulat începând cu primele săptămâni de viață. Gânguritul copilului reprezintă o pregătire a organelor fono-articulatorii pentru vorbire și poate fi încurajat prin expresii emoționale accentuate, mângâieri și vorbe multe. Este important să vorbești tot timpul cu cel mic. Să-i povestești tot ceea ce faci… vei fi surprinsă cât de multe va începe să înțeleagă.
Încearcă să-i stimulezi copilului dorința de comunicare prin joacă, distracție și mici trucuri:
– Joacă-te cu sunetele, accentuează-le, cântă-le, repetă-le.
– Joacă-te cu onomatopeele, cântecelele, învață-l să fie atent la fața celui care vorbește (astfel copilul poate urmări modul de pronunție a sunetelor).
– Stai la oglindă cu copilul și strâmbați-vă, pune copilul să te imite, pronunță sunete, silabe repetate.
– Dansează cu copilul în brațe în timp ce-i cânți.
– Vorbește rar și accentuând silabele cuvântului.
– Evită utilizarea diminutivelor.
– Citește-i cărți (povestește-i după imagini).
– Folosește întrebările cu două răspunsuri. Exemplu: Ne jucăm cu mingea sau cu păpușa?
Când e cazul de intervenția unui logoped? Care sunt semnele de urmărit?
Dacă copilul are 2-3 ani și prezintă un vocabular sărac, nu vorbește în propoziții simple, se poate apela la logoped pentru stimularea dezvoltării vorbirii. Limbajul este strâns legat de gândire, de aceea un limbaj slab dezvoltat poate avea efect asupra operațiilor gândirii.
În cazul în care copilul are deja 3-4 ani și prezintă pronunție deficitară a unor sunete, probleme de ritm și fluență, se recomandă intervenția logopedică. Cu cât se va interveni mai târziu asupra vorbirii copilului, cu atât mai greu va fi de corectat.
Sfatul meu în calitate de logoped și mamă:
Dragă mămică, ajută-ți copilul să vorbească! Cu cât vei vorbi mai mult cu el, cu atât mai repede se va dezvolta dorința copilului de a comunica. Copilul este ca un burete care asimilează tot ceea ce aude și, când te aștepți mai puțin, va începe să vorbească. 🙂
Sper să vă fie de folos informațiile de mai sus și să vă liniștească dacă ați început să vă faceți probleme că puiul vostru încă nu vorbește.
Dacă aveți povești cu pitici care au început să vorbească târziu și foarte târziu, m-aș bucura să le spuneți în comentarii. Sunt sigură că există mame cărora le-ar prinde bine orice încurajare. În rest, răbdare multă să avem!
Sursa foto: Pixabay
Citește și:
De ce e timpul special atât de…special
Copiii au nevoie de adulți care să nu renunțe la ei
De ce repetăm comportamente care ne-au rănit?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
8 Comments
eu am citit ca ar fi un trend printre copiii celor cu studii academice, mai ales, care vorbesc mult cu copiii si ajung sa se inteleaga bine fara vorbe, deci e o tendinta la acesti copii sa vorbeasca mai tarziu. E adevarat sau e doar o scuza?
Nu știu ce să zic. Mie nu mi se pare că poți vorbi de trend-uri în astfel de cazuri. Copiii sunt mult prea diferiți. Și-apoi, părinți cu studii academince am avut și noi. Nici eu și frații mei, nici Alex și Sara nu am evoluat la fel. Pot însă să înțeleg că, poate, copilul mic nu simte nevoia să verbalizeze lucruri pentru că se face înțeles cu ușurință și fără.
Baiatul meu de 3 ani si 4 luni intelege absolut tot, dar spune foarte putine cuvinte. Oricum, majoritatea sunt formate din vocale – consoane spune doar m, t, p, n si d. Bona vorbeste in continuu cu el, la fel si noi. A avut cateva sedinte cu un logoped, dar nu are rabdare sa stea si se si incapataneaza sa nu raspunda, asa ca am luat o pauza. Sper ca odata cu gradinita va evolua si limbajul, sau e cazul sa ma panichez tare de tot? E pasionat de masini si se chinuie sa pronunte corect cuvintele legate de acest domeniu, dar cam atat…
S-ar putea să ai dreptate cu grădinița. Am mai auzit părinți povestind că a explodat limbajul copiilor odată cu intrarea în colectivitate.
[…] “Întârzierea vorbirii la copiii mici nu e motiv de îngrijorare” – fiecare copil are ritmul lui, iar faptul că unii vorbesc mai târziu, nu înseamnă că au o problemă. Și Mark a început să vorbească mai greu. La 2 ani abia spunea câteva cuvinte, dar înțelegea perfect orice îi spuneam. Când a început să vorbească, în câteva luni a trecut de la cuvinte izolate, la fraze. Totuși sunt câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta copiii să vorbească mai ușor și în articolul Cristinei veți găsi cele mai buna sfaturi, oferite de un logoped. […]
Buna, o mare parte din mamicile care isi cresc copiii in strainatate se confrunta cu o problema de vorbire la copiii lor. Si eu am aceasta problema cu fiica mea de 2 ani si 2 luni. Nu pronunta cuvinte nici in limba romana si nici in limba straina, dar vorbeste ‘pasareste’ in limba ei de neinteles pentru noi. Ce facem?
Copiii care invata doua limbi in acelasi timp au nevoie de un timp mai lung pentru dezvoltarea vorbirii.
Copiii bilingvi incurca cuvintele, regulile gramaticale (acest lucru este normal). Cu timpul fiecare limba pe care o invata se va stabiliza.
Ce putem face?
Este foarte important sa se vorbeasca clar si rar cu copilul.
Sa i se citeasca povesti (cititul ajuta la dezvoltarea vocabularului, a structurii gramaticale.
Mulțumim, Laura!