Parenthood & Career este o campanie care caută să vă prezinte poveștile unor părinți, alegerile lor și propriile formule de work-life flexibility. Deși majoritatea poveștilor vor veni din partea mamelor (fie ele angajate, stay at home moms sau mame antreprenoare), intenția mea este să găsesc și tați dispuși să ne spună cum s-au schimbat viețile lor după ce au apărut copiii și cum i-a afectat pe ei (ne)întoarcerea la serviciu a partenerelor lor. Speranța mea este ca orice mamă care se află în fața deciziei de reveni sau nu la job-ul anterior, cu toate nuanțele pe care le implică această alegere importantă, să găsească inspirație, povești cu care rezonează sau întrebările potrivite pe care să și le pună în așa fel încât procesul să le fie mai clar.

 

Deschidem seria interviurilor cu Anamaria Ciuhuță, fondatoarea Financial Parenting, care ne va povesti cum e să fii antreprenor după ce timp de 20 de ani ai avut statul de angajat.

 

Cine ești tu azi?

Azi sunt eu, sper că o ”eu” mai bună și mai înțeleaptă decât ieri.

Sunt mamă de Elena, parteneră de viață, prietenă, fiică, soră, colegă, voluntar și eu –femeia împlinită, dincolo de toate aceste roluri.

Sunt Anamaria Ciuhuță, blogger de ceva timp, trainer certificat de peste 10 ani, economist specializat în domeniul financiar-bancar de vreo 20 de ani, fondatoarea Financial Parenting, manager comunitate Mamprenoare pentru București.

În prezent scriu pe www.financialparenting.eu și mă ocup de educația financiară a adulților, cu precădere a părinților și a copiilor.

Relația oamenilor cu banii m-a fascinat dintotdeauna. Am făcut un MBA ca să văd cum banii funcționează într-un business, am fost încântată de analiza financiară și de managementul strategic. În plus dețin Certificatul Bancar European și multe specializări pe domeniul bancar pentru că am iubit acest domeniul. Apoi m-au interesat relațiile atipice cu banii și m-am specializat pe zona de risc, investigații de fraudă, control intern, spălări de bani, conformitate. Acum studiez mult legat de psihologia relației cu banii.

 

 

Câți copii ai și câți ani au ei?

O am pe Elena. Îmi zâmbește în fiecare dimineață de 5 ani.

 

Ai optat pentru concediul de 1 an sau de 2?

Am optat pentru concediu de 2 ani. M-am întors la birou după 1 an și 3 luni. Mi-a fost frică de primul an de colectivitate cu răceli, stat mai mult pe acasă și am zis să începem adaptarea din timp. Nu a fost cazul, Elena are o imunitate buna, după 3 luni era acomodată la creșă, așa că m-am întors la birou cu program redus.

 

Ai fost și angajat? Cât timp?

Aproape 20 de ani, fără vreo 4 luni. De la 18 ani am lucrat în bancă, mi-a plăcut mult în sucursală și apoi în centrală, a fost foarte bine, am făcut multe lucruri super frumoase și utile, dar acum sunt într-o nouă etapă a vieții mele. Intenționez să mă bucur de ea cel puțin la fel de mult.

 

Care a fost momentul în care ai știut că nu te vei întoarce la vechiul job?

Din sarcină am decis că vreau altceva dar nu m-am putut aduna. Decizia am luat-o la puțin timp după ce m-am întors la birou.

Multe lucruri mi se păreau fără sens, timpul avea acum alt ritm pentru mine și îmi doream să fac lucruri de mai mare impact, să fac lumea în care va trăi copilul meu, mai buna, atât cât pot. Am stat până la finalizarea contractului pentru că aveam o flexibilitate care mă avantaja și în plus îmi pregăteam afacerea mea.

 

 

Când ai început să lucrezi la afacerea ta proprie?

Cu un an înainte de a renunța la corporație.

 

Ai ajutor în creșterea copilului?

Nu. Suntem doar noi doi. La început ne-a fost greu dar ideea de bonă a ieșit din discuție din punctul nostru de vedere. Am optat pentru o grădiniță care a fost în linie cu valorile noastre iar Elena s-a adaptat ușor. Ne-am dat peste cap și ne-am descurcat, este drept că am făcut amândoi unele sacrificii profesionale dar conștiente și asumate, luând în calcul ce este important pentru noi ca familie.

 

Cum arată ziua ta tipică în linii mari?

Dimineața o pregătesc pe Elena pentru grădiniță și o duce tati și eu rămân să muncesc. Am biroul acasă și câștig timp evitând traficul. Dacă  am întâlniri sau evenimente o duc eu.  Ziua zboară în întâlniri sau cu mine lipită de laptop. Când ajunge Elena acasă petrecem timpul împreună și apoi continui munca după ce adoarme ea. Îmi place să lucrez noaptea, sunt mult mai rapidă, eficientă și creativă.

Treburile din casă le facem amândoi, suntem foarte bine organizați așa că activitățile casnice nu le punem la socoteală. 

 

 

Câte ore lucrezi pe zi? Lucrezi în weekend?

Aș zice că 8-10 de regulă. În week-end încerc să evit munca și să facem activități în familie.

Am puține cursuri deschise pe care le țin în week-end și câteodată particip eu la alte evenimente, asta îmi ia cam o jumătate de zi. Nu mă uit la televizor așa că seara se întâmplă să mai stau să scriu câteva ore sau să studiez.

 

Crezi că freelancing-ul e pentru oricine? De ce abilități ai nevoie în rolul ăsta?

Cred ca freelancing-ul este doar pentru cei care își doresc asta.

Abilitățile de care ai nevoie se pot obține, dezvolta, rafina. Dacă îți dorești ceva, orice, nu se poate să nu realizezi. Am văzut oameni care nu scoteau ochii din pământ și care, în urma educației și cu perseverență, au devenit buni la vorbit în public și în vânzări. Se poate! Unii au blocaje personale cu care vin din copilărie dar cred că și acelea se pot depăși, sunt atâtea dovezi de oameni care și-au depășit limitele în diferite feluri.

Cred că în freelancing ai nevoie de: pasiune, competență, ambiție, perseverență, educație continuă, abilități de vânzare, inteligență emoțională, seriozitate, organizare, disciplină, capacitate mare de muncă și o doză mare de ancorare în realitate.

 

Care e cel mai rewarding lucru în a fi freelancer/antreprenor/soloprenor? Dar cel mai dificil?

Rewarding este faptul că cerul este limita în orice vrei să faci și să obții, faptul că ești liber și dacă știi să-ți stabilești limite și să te organizezi, te poți bucura de un balans viață-profesie mult mai bun.

Dificil este faptul că ești omul bun la toate și ai de învățat zilnic multe lucruri pentru a ține situația sub control, de la legislație, la aspecte financiare, vânzări, resurse umane, contracte și relații de afaceri, până la social media.

Ai de făcut multe și mărunte, iar uneori poți pierde din vedere imaginea de ansamblu, obiectivele mari, strategia și să intri într-o roată de hamster. De aici încolo ajungi să îți depășești limitele la modul nesănătos, să ajungi la efectul contrar în care, din frica de a nu pierde bani, te afunzi în acest tip de muncă și pierzi din timpul cu cei dragi, timpul destinat ție, omului din spatele job-ului.

 

Cum definești tu relația dintre viața personală și cea profesională? Crezi că pot fi în echilibru?

Aceste două relații pot fi în echilibru doar dacă la modul conștient îți faci planurile din timp și iei deciziile potrivite în acest sens. Echilibrul perfect cred că nu există, important este să încline balanța în favoarea elementelor care ne fac fericiți.

Echilibrul depinde de ce are fiecare în balanță.

Eu, înainte să o am pe Elena, pentru aproape 15 ani am avut câte două job-uri, câteodată și trei, plus proiecte de voluntariat. Îmi plăcea să mă simt utilă, să fac lucruri interesante, să lucrez cu oameni, să învăț lucruri noi, să ajung seara în pat frântă și cu un zâmbet mare pe față.

Acum în balanță am altceva, timpul cu familia mea atârnă greu pentru că eu doresc să îi dau această valoare și prioritate. Astfel, îmi aleg cu grijă timpul petrecut cu activitatea profesională, lista de priorități este bine analizată și așa consider că trebuie să fie pentru a simți împlinirea din ambele relații, cea profesională și personală.

 
Sursa foto: Anamaria Ciuhuță
 
 
Citește și:

Parenthood & Career: Cum împăcăm cele două roluri?

Provocările unei mame cu job full time

Freelancing-ul e un privilegiu

De ce ”Family, Career and Everything in Between”?
 
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.