Îmi place bula în care trăiesc. Aici oamenii nu au capul pe umeri degeaba, ba chiar își iau și inima cu ei. Aici sunt oameni cu valori comune sau complementare, cu viziuni similare asupra lumii. Aici ei înțeleg că deciziile pe care le iau au la bază o alegere și atunci când iau decizii mai puțin bune își asumă responsabilitatea pentru ele. Aici, în bula mea, cei mai mulți oameni înțeleg că dacă vor să vadă o schimbare în lume ar trebui să înceapă cu ei înșiși pentru că, știți, suntem mulți și puținurile noastre, puse la un loc, pot face diferența.
Se întâmplă uneori să mai ies din ea, fie ca să văd ce se mai întâmplă dincolo de pereții ei delicați, fie pentru că cineva mă smucește din confortul ei. Așa s-a întâmplat azi dimineață când am intrat pe Facebook. Oameni revoltați ca urmare a citirii acestui articol dădeau share peste share.
Pentru mine, dreptatea e un punct sensibil. E una din valorile mele de bază și mă înfurii ori de câte ori văd drepturile oamenilor călcate în picioare. I know the science behind it, dar tot mi-e greu să accept că în ziua de azi, într-o lume ce se vrea modernă, cu oameni inteligenți și educați, noi ne cramponăm cu vehemență de niște credințe moștenite din moși-strămoși fără să ne punem vreodată întrebarea dacă acea credință ne reprezintă, dacă e aliniată cu valorile noastre. Pentru că problema în articolul cu pricina nu e că o mamă vânează o reducere halucinantă (de 4 lei!) la biletele la film. Problema e lipsa de discernământ și de bun simț. Cum să îi spui unei mame singure care a vrea să vadă un film cu copiii ei că nu se califică la categoria familie pentru că: ”Doamnă, nu înțelegeți că nu există familii cu un singur adult? Familia are doi adulți și unul sau doi copii…sau, în cazuri mai rare, mai mult de doi….”? Familia nu e despre numărul de adulți sau de copii, nu poate fi redusă la atât. Până când vom mai umili alte persoane doar pentru că nu se încadrează perfect în definițiile noastre proprii despre viață și despre lume? Cine suntem noi să spunem că doar aceste definiții proprii sunt valide?
Din punctul meu de vedere aici nu e vorba nici despre Marketing, nici despre PR, nici despre cinematografe (și cvasi-răspunsul întârziat) sau pachete family, scandaluri, viralizare, reduceri sau nereduceri, ci despre valori ca respect, corectitudine, empatie sau umanitate. Lucrurile de pe lumea asta nu se pot pune pe căprării bătute în cuie, nu mai pot fi judecate după etichete învechite. Lumea nu e doar albă sau neagră, ci are mii de nuanțe. Păcat că nu putem sau nu vrem să vedem asta.
Sursa foto: Pexels
Citește și:
Valori: De ce facem ceea ce facem și vrem ceea ce vrem
Ne mai vindecăm de nesimțire vreodată
Cu ce drept mă judeci tu pe mine?
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
3 Comments
wow, e incredibil, am citit pe facebook despre caz, abia acum văd că era, de fapt, o bloggeriță. Ce rușine pentru cinematograf.
Nici nu contează cine era sau cu ce se ocupa. Ideal, lucruri din astea nu spui fără să te gândești la rănile emoționale pe care le provoacă…
Uff, acum am citit si eu. Nu stiam de caz, dar groaznica situatie, e atat de usor sa ranesti.. Am vazut ca totusi cei de la cinema si-au cerut scuze si au refacut ofertele.