– Bine ați venit la Iași! îmi spune domnul care m-a luat de la aeroport.
– Bine v-am găsit! Ce mă bucur că mă primiți cu soare! Data trecută când am fost aici era iarnă în toată regula.
– Să nu vă bucurați prea tare, doamnă. e anunțat cod portocaliu de potop.
– Nuuu! Eu aleg să cred că va fi soare.
Și ce bine am făcut! M-am plimbat pe lângă Palatul Culturii în ultimele raze de soare pregătit să se retragă și să facă loc picăturilor reci de ploaie. Mai aveam 4 ore până să îi primesc pe participanții la atelierul pentru care eram acolo, 4 ore care veneau peste orele petrecute pe drum. Singură. Am avut timp să mă gândesc la o mulțime de lucruri pe îndelete. Am lăsat emoțiile, gândurile, întrebările, ideile să vină așa cum au poftit. Am avut o lună mai plină tare (și spun asta bucuroasă, nu mă plâng), iunie se anunță destul de plină și ea așa că timpul cu mine a fost fix ce aveam nevoie. Și-apoi m-am gândit la cât de mândră sunt de tot ce ”mi se întâmplă” de mai bine de un an de când lucrez pe cont propriu, la ce am reușit să fac, la faptul că pot face ce îmi place, că am cei mai faini clienți, că simt că mă apropii tot mai tare de esența mea, că am grijă de mine. Și am zâmbit la soare și la viață, am visat cu ochii deschiși vise mari și îndrăznețe.
Iubesc să fiu mama copiilor mei, chiar și atunci când nu îmi place foarte tare de ei, dar mă iubesc și pe mine și sunt mândră să îmi fac loc în programul zilnic după ce vreo 2 ani mai totul era despre copii.
La fiecare workshop de Work-Life Flexibility invit participantele să se uite la toate rolurile pe care le joacă – mamă, soție, iubită, soră, fiică, colegă, șefă, prietenă, etc. Știți ce lipsește cu desăvârșire? Unul dintre cele mai importante roluri, dacă nu chiar cel mai important: ”EU”. În toate grupele de până acum nimeni nu s-a gândit la asta și conștientizarea acestui fapt (și un plan de acțiune pentru a schimba asta) e ce își iau din workshop multe dintre doamnele care participă.
Putem fi mame bune și dacă nu suntem DOAR mame. Poți să fii o mamă bună și dacă nu ești DOAR mamă. Ba aș zice că ești o mamă cu atât mai bună cu cât faci loc și pentru tine și pentru nevoile tale, pentru că atunci când ție ți-e bine, le este și copiilor bine. Când rezervorul tău e plin, ai de unde să îl umpli și pe al lor.
Ce e cu atâta mom guilt, mom shaming, mom blaming, mom wars, mom orice? Până când mai târâm după noi scheleții ăștia moșteniți din dulapurile generațiilor trecute? Cine stabilește că ești o mamă bună sau nu? Și de ce ai vrea să le dai altora puterea asta? Pe cine ajută pe bune convingerea că odată devenită mamă nu mai e loc și pentru altceva?
Ești o mamă bună și dacă ai vise proprii, independente de rolul tău de născătoare și crescătoare de copii.
Ești o mamă bună și dacă ai o carieră de care îți pasă.
Ești o mamă bună și dacă te apuci de construit o afacere.
Ești o mamă bună și dacă te întorci la școală.
Ești o mamă bună și dacă mai călătorești.
Ești o mamă bună și dacă ratezi uneori antrenamentul de înot, balet sau baschet.
Ești o mamă bună și dacă ceri ajutor.
Ești o mamă bună dacă îți iei timp să faci mișcare.
Ești o mamă bună și dacă faci ceva care e pentru sufletul și împlinirea ta.
Mai e puțin și începe atelierul. E timp fix cât să le cumpăr câte o carte copiilor. Aleg 2 povești cu Mog pe care încă nu le avem și mă îndrept spre locația unde am workshop-ul.
Fii egoistă, dacă a avea grijă și de nevoile tale înseamnă să fii egoistă. E loc și de copii și de soț și de familie extinsă și de prieteni și de tine. Când ai grijă ca și ție să îți fie bine (ceea ce nu presupune că ignori celelalte responsabilități) copiii învață. Fetele învață că e important să facă lucruri care le bucură inima, că pot reuși orice își propun să facă, iar băieții învață că locul femeii nu e numai la cratiță, că responsabilitatea creșterii copiilor se împarte, că nu doar bărbații pot face lucruri mărețe, să își respecte viitoarea parteneră și să o susțină.
Atelierul a fost foarte fain. E drept că acel cod portocaliu a strigat ”Prezent!” la ora la care trebuia să începem și mai bine de jumătate dintre participanții confirmați nu au mai venit, dar cu cei care au ajuns am petrecut 2 ore minunate învățând unii de la alții.
A fost o zi grozavă și sunt gata să mă întorc la ”găluștile” mele adorabile care mă așteaptă să îmi povestească despre cum a fost ziua lor cât am fost plecată.
Poți fi o mamă bună chiar dacă nu ești doar mamă!
Foto: Valentin Balasoiu
Citești și:
11 cadouri pe care să începi să ți le faci
Care e povestea pe care ți-o spui despre tine?
Cum să începi să îți iei timpul înapoi
Pentru a fi la curent cu noile articole vă invit să dați un like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter.
Comment
Superb articolul tau! As propune sa l strigăm printr-o portavoce la ora de vârf … Si as adauga, să se super pe mine cine-o vrea, ca mai ales astfel esti o mama buna. Eu sincer, nu vreau sa intors rândul mamelor eroine frustrate si încruntate.